Adrian Vasilescu, BNR: Anul 2018 și cei care vor urma (I)

Istoria, care deseori se repetă, a ținut să-i administreze o lecție dură și noului președinte al băncii centrale a Statelor Unite, Jerome Powell. Dacă pe Alan Greenspan, la numai câteva săptămâni după ce și-a luat în primire postul de șef la Fed, piețele bursiere din SUA și din întreaga lume, în acea de neuitat „lune neagră” din 19 octombrie 1987, l-au salutat cu cea mai mare cădere (și cu panica aferentă) de după crahul din 1929, Jerome Powell s-a trezit cu o turbulență în brațe încă din ziua depunerii jurământului. El și, odată cu el, lumea întreagă.

Acum, în februarie 2018, interpretarea turbulențelor din piețele financiare nu poate să fie, în niciun caz, o trimitere spre o criză globală. Sunt într-adevăr tensiuni, sunt fluctuații de prețuri ale acțiunilor, anunțatele creșteri ale dobânzilor îi preocupă pe investitori, dar nu va fi criză. Sigur, nimeni nu e profet, nici în propria țară și nici în alte părți, așa că lucrurile trebuie să fie judecate cu mare prudență. Într-o vreme cu turbulențe trebuie să existe maximum de atenție pretutindeni; și intervenții eficiente pentru a contracara tensiunile globale.

Să luăm, deci, aminte. Vineri, în Statele Unite, Departamentul Muncii a prezentat datele pe anul 2017. Rezultatele economice bune au antrenat creșteri salariale peste așteptări. Plus o scădere accentuată a ratelor șomajului. Probabil cea mai mare din ultimii 40 de ani. Medalia având însă două fețe. Ce vedem pe revers? Că este de așteptat ca oamenii să cheltuiască mai mult, iar prețurile să tindă să urce, readucând în actualitate inflația. În acest caz, creșterea dobânzilor devine inevitabilă. Unele analize atrag atenția că Fed-ul, în epoca Jerome Powell, va marca trei creșteri ale ratei dobânzii de politică monetară numai în 2018.