Adrian Vasilescu, BNR: Avem nevoie de fotografii neretușate din economie

În 2008 ne-am înfoiat, în Uniunea Europeană, cu un PIB vitezoman, de peste 9 la sută, cu care i-am impresionat pe partenerii noștri.  În 2009, în 2010 și în 2020, ca efect al crizelor, nu am putut evita recesiunile. Astea au fost excepțiile, în sus si în jos, în cei 23 de ani și jumătate câți au trecut din ianuarie 2000 și până în prezent.

În ceilalți ani, toți cu creștere economică plus, am înregistrat variații ale PIB-ului între 2 și 7 la sută.  Două criterii – ritmul din fiecare an al creșterii economice și sporul nominal de la un an la altul al PIB-ului – ne-au situat între țările UE cu cele mai bune rezultate cantitative.

Nu-i rău! Dar nu-i nici bine! Pentru că nu mai contenesc  nemulțumirile! Pe acest fond de incertitudine,  numeroși analiști și segmente largi ale populației reproșează  că – în nivelul de trai – nu se regăsesc succesivele creșteri de PIB. În societatea românească, în jurul acestor două întrebări, se nasc dezbateri aprinse, se descarcă nervi, au loc proteste. De fapt, avem de-a face cu două stări de lucruri diferite. Fiecare cu propria sa cauză. Și cu propriile efecte.