Adrian Vasilescu, BNR: Cât ar putea urca BNR dobânda-cheie ca să calmeze inflația?

Dezordinea în creștere a  prețurilor – de mai bine de un an – expresie concentrată a turbulențelor din piața internă de consum, își are principalele cauze dincolo de granițele țării. Inflația galopantă, cum nu s-a mai văzut din anii 1970, care zguduie planeta din America până în Extremul Orient, determinată de criza energetică globală, de scumpirea petrolului și de blocajele din lanțurile de producție și de aprovizionare, influențează cu  până la 80 la sută creșterile prețurilor de consum din România.

Populiștii, la noi și în lumea largă, se amestecă în dezbaterile publice pe tema inflației printr-o încercare susținută de a da înapoi ceasul istoriei. La noi, cu deosebire,  legat de cele două cicluri inflaționiste de după recesiunea din 2008-2009, sunt introduse cu insistență teme din dosare învechite,  cea mai puternic disputată fiind  dobânda de politică monetară (dobânda-cheie) și rolul ei în calmarea inflației.

Nu mai departe de zilele trecute, s-a aprins o controversă, chiar o dispută  în jurul unei întrebări de stringentă actualitate: până unde ar trebui să urce dobânda-cheie a BNR pentru a calma o inflație de 11,20 la sută? Întrebare stimulată de un document publicat luni dimineață de Banca Națională – minuta ședinței de politică monetară din 9 februarie – în care se face referire la analiza prognozei inflației, în contextul strict al datelor existente exclusiv pe termen scurt. De la prognoza pentru trimestrul al doilea, din aprilie până în mai, ce exprimă o înrăutățire considerabilă a perspectivei creșterii prețurilor de consum,  s-a ajuns inevitabil la o dezbatere care, pe rețelele sociale,  s-a prelungit și în cursul nopții de luni spre marți. Fără să se încheie cu vreo concluzie.