Adrian Vasilescu, BNR: Ce-i în PIB și ce ajunge în buzunare

De ani buni, practic din 2011, avem creștere economică plus. Rata anuală a inflației e în jur de 1% iar creditul de consum ia avans, deși cu frâna de mână trasă. Activitatea bancară se mișcă și ea… nu numai către pozițiile dominante ale economiei, ci și spre populație. Dar marea masă a populației constată că, din ceea ce se realizează, gustă cu lingurița.

Adevărul este că, în general, când crește PIB-ul nu cresc concomitent și sumele de bani din buzunare. Banii disponibili. Vor mai trece ani, iar, până atunci, stilul de viață de zi cu zi îi va obliga pe cei mai mulți să-și restrângă drastic cheltuielile. O schimbare a stilului de viață nu va veni numai de la un PIB cu plus. Va fi nevoie și de o nouă tablă de valori, care să pună într-o altă ecuație, mai apropiată de cerințele eficienței, proprietatea, munca, producția, venitul și consumul. Într-un cadru economic pe care numai o piață funcțională consolidată îl poate asigura.

Drumul către această nouă tablă de valori a început cu macrostabilizarea. Ca să fie aduse în limite adecvate inflația, banii, cursul valutar, deficitele, împrumutul public, dobânzile. Acum, după ani îndelungați de strădanii, sunt îndeplinite nu doar cele cinci criterii de convergență nominală pentru euroaria, ci și cele din tabloul de bord european. Normal era însă ca, imediat, să avanseze și microstabilizarea: oxigenarea companiilor care suflă greu. Cu deosebire cele de stat.