Adrian Vasilescu, BNR: Ce-l neliniștește pe economistul-șef al unei instituții de credit din sistemul bancar românesc
Al treilea deceniu din actualul secol, la fel de agitat ca și primele două, debuta în 2021 cu lunga criza globală a dezordinii prețurilor de consum, încă nestinsă.
Foto: Ziarul Financiar
Al treilea deceniu din actualul secol, la fel de agitat ca și primele două, debuta în 2021 cu lunga criza globală a dezordinii prețurilor de consum, încă nestinsă. O inflație galopantă, de fapt, care urma anilor 2007-2011, cu cele mai dure și mai împovărătoare turbulențe economico-financiare din perioada postbelică. Și urma tabloului dramatic al unei dezinflații prelungite și al triplei crize izbucnite în 2020, a sănătății publice, a economiei și a societății în ansamblu. Ca să fie bine înțelese atât dinamica si gravitatea suferințelor provocate de toate aceste „crize peste crize“, cât și dificultatea alegerii celor mai adecvate stăvilare care să fie ridicate în calea prețurilor ce cresc mai încet dar totuși cresc – cu deosebire din perspectiva sistemelor bancare de pretutindeni – devine inevitabilă analiza lucidă și exigentă a schimbărilor lumii noastre sofisticate din primul sfert al veacului XXI.
Acum, când ciclul inflaționist a intrat în anul al IV-lea, chiar dacă tendința certă este aceea de dezinflație, se impune ca analiza să fie continuată zi de zi, cu participarea largă a autorităților, a institutelor economice, a universităților, a băncilor, a mass-media. Pentru că zi de zi sunt identificate noi si noi provocări, agitate de actuala fază a dezordinii prețurilor, ce supun comportamentul sistemelor bancare presiunii șocurilor induse de teste de stres reale, radical diferite de simulările de rutină din vremurile de liniște. Iar între cele dintâi învățăminte, ce sunt evidențiate de testele reale, se numără imaginea răului provocat de emoțiile exacerbate în contrast cu realitatea lăsată în umbra unor interpretări superficiale. Și, în antiteză, imaginea binelui pe care pot să-l facă strategiile de gestionare echilibrată a emoțiilor.
Memoria lumii păstrează amintiri tulburătoare din vremea crizei din anii 1929-1933, când emoțiile au fost exacerbate la maximum, iar „visul american“ evadase din realitate si făcuse loc iluziei că într-o economie prosperă, dar care creștea totuși cu un ritm excepțional de numai 10 la sută, ar fi fost posibil ca Bursa să faciliteze – și să conserve! – câștiguri ce creșteau cu câteva sute de procente. Milioane de oameni, care alergau „cu visul în brațe“ convinși că se vor îmbogăți cumpărând acțiuni din piața mobiliară, au căzut victime uneia dintre cele mai mari catastrofe economice. Apoi, criza a provocat panică iar panica a căpătat forme dintre cele mai violente. Lumea celor ce trăiau sub amenințarea că-și vor pierde economisirea adunată în bănci lua cu asalt ghișeele bancare, distrugea vitrine, cerea numerar.
Citește și
1 min
Vali Pencu
1 min
Vali Pencu
7 min
Cristian Hostiuc