Adrian Vasilescu, BNR: Cercul consumului

Din tabloul PIB-ului pe trimestrul întâi, publicat de INS săptămâna trecută, mi-a atras atenția cu deosebire evoluția consumului. Pentru că valorile pozitive, ce privesc contribuția consumului la creșterea economică, de peste 4 la sută, nu pot fi decât îmbucurătoare. Ani în șir, de la izbucnirea crizei, aceste valori au fost ori cu semnul minus, ori cu creșteri în jur de 1 la sută. Creșterea consumului e un semn că lucrurile merg spre bine.

Ce nu merge bine? Formarea brută de capital fix. Cu alte cuvinte: investițiile. Aici e punctul nevralgic.

Dar e bine că sporește consumul? Să judecăm. Cel mai la îndemână indicator al bunăstării este coșnița. Pentru că partea cea mai mare din veniturile populației se duce pe mâncare. Urmată de facturile la lumină, căldură și apă caldă. Toate având un numitor comun: banii. Orice strategie de înfăptuire a bunăstării nu poate să pornească decât de la bani. De la veniturile populației. Și de la profiturile companiilor, indiferent de starea capitalului, de stat, mixt sau privat. Nu pot fi însă excluse resursele de finanțare externă: investiții de capital, credite de la forurile financiare internaționale. Și nici creditele de la bănci. Mai mult consum înseamnă mai mulți bani cheltuiți.