Adrian Vasilescu, BNR: Cum judecăm starea prețurilor

Câteva repere sunt esențiale. Începând cu rata de referință; rata optimă, unanim acceptată pretutindeni în lume, a mișcării generale a prețurilor de consum – 2 la sută, niciun procent mai sus și niciun procent mai jos. Și continuând cu deviațiile de la această rată –  șocuri în planul cererii de consum ori în planul ofertei, costuri mari ale activității economice, scumpiri ale produselor și serviciilor energetice. Seria încheindu-se cu  rolul băncilor centrale în calmarea inflației.

Luna trecută, într-un editorial, „The Economist” nota că „indiferent cine ești, patron ori manager, salariat ori pensionar, rentier ori șomer, te-ai împrumutat  la o bancă ori ai deschis un depozit bancar, viața ta depinde de băncile centrale; iar tot ce faci și tot ce ai are legătură directă sau indirectă cu politica băncilor centrale”. Mesajul pleacă, desigur, de la ceea ce, în toată lumea, sondajele de opinie evidențiază: problema actuală cea mai gravă este povara prețurilor mari. A inflației, deci, flagel despre care șefa BCE (Christine Lagarde) spunea acum câteva zile că „întunecă orizontul”, iar șeful Fed (Jerome Powell) că „afectează dramatic gospodăriile populației și companiile din toate sectoarele”.

De la băncile centrale, în mod deosebit, lumea așteaptă să calmeze prețurile în creștere. Și cum, pretutindeni, atât oamenii din toate categoriile sociale cât și instituțiile și-au pierdut răbdarea, curg reproșurile la adresa băncilor centrale. Când bunăoară, în martie față de februarie, rata anualizată a inflației din zona euro a făcut un salt semnificativ, de la 5,9 la 7,4 la sută și BCE își amâna încă intervențiile, nu s-au făcut auzite niciun fel de critici. Se aud însă acum,  deși  începând din iunie prețurile cresc cu încetinitorul. Culmea este că nici la Fed, cât timp inflația creștea semnificativ de la o lună la alta, nu s-au făcut auzite critici. După ce însă, începând in iunie, se fac simțite intervențiile în forță ale băncii centrale americane și inflația a scăzut de la 9,1 la 8,5 în iulie și la 8,3 în august, banca centrală a SUA este atacată susținut pentru că rata din august nu a scăzut până… la 8,1 la sută, cât anticipaseră piețele financiare  că ar urma să scadă.