Adrian Vasilescu, BNR: De banii gheață ne despărțim greu

Întrebat, cândva, când se vor răspândi la noi cardurile, care să absoarbă supranumerarul în circulație, academicianul Costin Kirițescu – căruia în timpul vieții i se spunea „Profesorul de monedă“ – a răspuns, cu binecunoscutul său umor, că atunci când bucata de plastic va putea fi lipită pe fruntea lăutarului. Dacă, acum, am fi tentați să gândim că timpul i-a infirmat previziunea, fără îndoială că ne-am înșela. Pentru că, în anii din urmă, deși cardurile au cunoscut la noi o răspândire explozivă, supranumerarul în circulație – banii gheață, deci, ținuți „la ciorap“ în gospodăriile populației sau în casieriile firmelor – nu au fost absorbiți în măsura așteptată. Și necesară. Un motiv fiind și acela că trei categorii ale populației, pensionarii, lucrătorii care primesc salariul minim și lucrătorii cu câștiguri în jur de salariul mediu, cei mai mulți dintre ei, își retrag banii de pe card a doua zi după ce le sunt depuși. Un alt motiv, la fel de puternic, fiind evaziunea fiscală. Ar mai merita să fie adăugată, aici, și obișnuința istorică a românilor de a lucra cu numerar.

E cert, de banii gheață nu ne despărțim ușor. În același timp, se cuvine ca această realitate – creșterea numerarului în circulație – să fie interpretată corect și, totodată, măsurată riguros. Iată însă că, în mass-media de specialitate, există tendința dacă nu chiar tentația de a deforma lucrurile. Prea ușor se ajunge la formulări cum sunt „record absolut de creștere a numerarului la sfârșitul lui 2015“ sau „maxim istoric al creșterii numerarului“. Efectul fiind nociv pentru populație și pentru firme, care ar putea vedea în aceste informații un îndemn să strângă și mai mult numerar; dar și pentru investitorii străini, pentru care astfel de informații ar putea fi descurajante.

De ce susțin că invocatele „recorduri“ nu sunt adevărate? Să judecăm. Datele de ansamblu, privind mișcarea numerarului în 2015, încă nu au fost finalizate. Avem însă rezultatele pe 11 luni din anul trecut. Ei bine, creșterea numerarului între 1 ianuarie și 30 noiembrie 2015, până la nivelul de 45,5 miliarde lei, nu exprimă nici „record absolut“ și nici „maxim istoric“. În 2015, timp de 11 luni, creșterea înregistrată de numerarul în circulație a fost de 17,3%. Într-adevăr, o creștere semnificativă atât în raport cu masa monetară în sens restrâns, ponderea banilor gheață fiind de 33,41%, cât și în relație cu creșterea PIB-ului, care în 2015 va fi probabil de 3,6%.

Dacă am limita raportarea acestei creșteri din 2015, de 17,3%, la mișcările din anii crizei, începând din 2009, am putea vorbi într-adevăr de un record. Pentru că anul 2009 a debutat cu o scădere a numerarului în circulație, singura din cei 26 de ani de după decembrie ‘89, statisticile consemnând un minus de 5,8%. Din 2010 însă, când contracția economică s-a restrâns semnificativ, după care România a ieșit din recesiune în 2011, numerarul în circulație a început să adune procente în plus. Și a tot adunat, până la 13,2% pe 11 luni din 2014 și 17,3% pe 11 luni din 2015.