Adrian Vasilescu, BNR: De ce a majorat BNR dobânda de referință cu numai 0,25%
Decizia de marți 9 noiembrie a CA al BNR referitoare la creșterea dobânzii de politică monetară fusese anticipată de cei mai mulți dintre analiștii piețelor financiare.
Foto: Ziarul Financiar
Decizia de marți 9 noiembrie a CA al BNR referitoare la creșterea dobânzii de politică monetară fusese anticipată de cei mai mulți dintre analiștii piețelor financiare. Doar că, influențați de maniera drastică în care băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria au sărit de la dobânzi aproape de zero la rate între 1,75 și 2,75 la sută, în analize se prefigura un salt impus prin decizia băncii noastre centrale de cel puțin 0,50 la sută. Predicție greșită! În stilul propriu, BNR a optat pentru o mișcare prudentă, de numai 0,25 la sută, așa că dobânda a urcat de la 1,50 la sută – nivel stabilit la 5 octombrie a.c. – la 1,75 la sută în prezent!
Prudență firească. Pentru că dobânzii de politică monetară a BNR – dincolo de rolul de baraj în calea inflației – îi revin și alte misiuni importante, motiv pentru care este supranumită și dobânda-cheie: 1) arată tendințele politicii monetare; 2) indică la ce costuri băncile obțin lichiditate de la banca centrală; 3) influențează dobânzile la care băncile se împrumută între ele pe piața interbancară; 4) trasează jaloane pentru diversitatea dobânzilor practicate de băncile comerciale în relațiile contractuale cu creditorii și cu debitorii lor. De aici și răspunderea ce i-a revenit Consiliului de Administrație al BNR în ședința de ieri, când a stabilit prin vot nivelul acestui indicator de referință, obligat fiind să țină cont de impactul multiplu pe care mișcarea imprimată dobânzii-cheie îl va provoca inevitabil întregii economii în perioada imediat următoare.
Simptomele inflaționiste din octombrie anul curent, adăugate galopului peste așteptări din septembrie, impuneau o mișcare în sus a dobânzii. Opțiunea făcută – creștere la 1,75 și nu la 2,00 la sută – a reieșit însă din evaluări multidisciplinare: calcule ale probabilităților, modelări macroeconomice, analize statistice, sociologice, psihologice. În general, a fost analizată realitatea din sistemul prețurilor de consum în raport cu tabloul țării și al lumii.
Citește și
2 min
Ștefan Stan
2 min
Ștefan Stan
2 min
Ziarul Financiar