Adrian Vasilescu, BNR: De ce a majorat BNR rata dobânzii și ce se va mai întâmpla în continuare

În prima parte, publicată miercurea trecută, a acestui comentariu referitor la minuta ședinței de politică monetară din octombrie a CA al BNR, arătam că deciziile votate – luate cu scopul atenuării incertitudinilor, riscurilor și vulnerabilităților care ne dau dureri de cap în această țară – pornesc de la jumătatea plină a paharului. De la certitudini.

„Cei 9“, după analiza detaliată a etapei istorice curente, au consolidat un set de argumente pe care și-au întemeiat trei măsuri de primă însemnătate: 1) majorarea ratei dobânzii de politică monetară de la 1,25 la 1,50 la sută; 2) menținerea controlului ferm asupra lichidității pe piața monetară; 3) păstrarea actualelor niveluri ale ratelor rezervelor minime obligatorii în lei și valută. Obiectivul principal fiind să asigure, concomitent cu readucerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,50 la sută plus/minus un punct procentual, creșterea economică sustenabilă și stabilitatea financiară.

Minuta dezbaterilor, împreună cu deciziile adoptate, conțin două mesaje extrem de importante. Unul pentru întreprinzători, care – îngrijorați mai cu seamă de criza globală – se decid greu să se avânte în noi investiții. Celălalt pentru întreaga societate românească – autorități, instituții, companii din economia reală, piețe financiare, populație – confruntată cu valuri de profeții despre hiperinflație, stagflație și chiar despre „mama tuturor crizelor“. Radiografia acestui timp, făcută public de Banca Națională, aduce sub reflector și ordonează atât certitudinile pe care societatea se poate baza, cât si conturul real, fără retușuri, al dificultăților, al provocărilor pe care le avem de înfruntat.