Adrian Vasilescu, BNR: De ce desenează BNR hărți ale riscurilor

Un titlu care, la prima vedere, nu e prin nimic incitant: „Raport asupra stabilității financiare – 2016“. Și totuși, documentul Băncii Naționale cu acest titlu, făcut public înainte de Paști, a stârnit dispute aprinse. Și asta nu pentru că starea financiară a țării în al șaptelea an de la izbucnirea crizei ar preocupa un public larg ori ar fi o temă de interes pentru politicieni sau pentru formatorii de opinie. Și nici faptul că, deși lumea este încă instabilă, iată, Banca Națională a României reușește să prezinte un raport care se intitulează „al stabilității financiare“. Dacă subiectul nu face rating sau nu aduce un plus de capital electoral… nu este important.

Așa au stat lucrurile o zi, poate două, cât timp a fost citită doar coperta. Așa cum se întâmplă deseori în spațiul nostru public. Până într-o zi când cineva, un parlamentar, a mers dincolo de copertă și, parcurgând prima pagină, a fost scandalizat de tabloul intitulat: „Harta riscurilor la adresa stabilității financiare“. Nu era o noutate. Nu pentru întâia dată BNR publica o hartă a riscurilor. Acum însă cap de listă era trecut în careul numit „risc sistemic sever“ – și încă având săgeata îndreptată în sus – „cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar“. Cu alte cuvinte, preocupările unor parlamentari pentru intervenții ale statului în sistemul financiar-bancar cu legi populiste.

A fost o zi agitată. Au fost rostite negări vehemente. Seara, la un post TV, chiar un vicepremier s-a grăbit să afirme: „Eu m-am speriat aseară când am auzit de riscul sistemic. Am căutat în acest raport un studiu, niște date cu care lucrează de obicei bancherii. (…) În acest moment nu am găsit în argumentația Băncii Naționale acest risc major, care cică ar veni din legislație“.