Adrian Vasilescu, BNR: Dezinflația avansează, dar BNR nu se grăbește să reducă dobânda de politică monetară

Conferința de presă de miercuri de la Banca Națională s-a structurat pe informațiile din trei documente. Luni, după deciziile de politică monetară, banca centrală a publicat obișnuitul comunicat. Contrar așteptărilor unor analiști, care au pariat pe reducerea dobânzii de politică monetară, consiliul de administrație  a menținut rata-cheie… la nivelul de 7% stabilit în ianuarie 2023. Marți, Statistica a  comunicat cifrele creșterii prețurilor. Dezinflația, care după pauza de o lună, din ianuarie,  își  reluase cursa în februarie și în martie, și-a consolidat poziția în aprilie. Miercuri, tot de la Statistică am primit rezultatul mișcării PIB-ului. O confirmare că anul 2023  s-a încheiat fără recesiune. Și cu un PIB (față de aceeași perioadă din 2022)  exprimând o creștere economică de 2,1 la sută. Nu e mare  această creștere dacă o analizăm fără să privim în jur, dar e mare  comparativ cu  ce au obținut multe alte  țări din UE. Remarcabil, mai cu seamă, este faptul că rata dobânzii băncii noastre centrale continuă să fie… acolo unde trebuie să fie, fără ca România  să plătească acest rezultat bun cu o recesiune.

Aceste documente, ce adună laolaltă bilanțurile din trei sectoare de vârf ale vieții economice strâns legate între ele – politica monetară, creșterea prețurilor și creșterea economică -, fac proba exactității proiecțiilor băncii centrale  privind dinamica creșterii prețurilor în acest an și în anii trecuți. Tot ce a prefigurat BNR că va fi în planul inflației – în primele patru luni din 2024 – s-a adeverit fără nicio abatere „pe teren”. Tot așa cum s-au adeverit proiecțiile făcute în primăvara lui 2022.  Dovadă că banca centrală a anticipat corect evenimentele  din fazele cele mai grele ale creșterii prețurilor, atât cea de galop inflaționist din martie și până în noiembrie 2022, cât și cea de dezinflație ce a debutat în decembrie 2022.

Voi detalia. După izbucnirea războiului din Ucraina, în februarie 2022, riscului energetic – ce turnase deja mult gaz peste focul inflației – i s-a adăugat riscul geopolitic. În numai patru luni, din martie până în iunie 2022, România a suferit cel mai puternic șoc din actualul ciclu de dezordine a prețurilor. Banca Națională îl prevăzuse încă de la sfârșitul lui februarie. Și prevăzuse în iunie că în iulie va fi prima încetinire a creșterii prețurilor din 2022, urmată de două impulsuri nesemnificative în august și septembrie, după care în octombrie… va începe dezinflația. A greșit cu…  o lună. Creșterea a încetinit într-adevăr în octombrie, dar inflația a mai avut puteri să revină în noiembrie, când a urcat pe cel mai înalt vârf. S-a oprit deci la 16%… în ciuda predicțiilor  multor analiști că va depăși 20%.