Adrian Vasilescu, BNR. Dezordinea prețurilor: de unde vine și încotro merge
Mișcarea în sus dobânzii de politică monetară, decisă ieri în Consiliul BNR, fusese anticipată în dezbaterea publică. Era clar că va urma saltul cu 0,50 puncte procentuale, de la 2 la 2,50 la sută.
Foto: Ziarul Financiar
Mișcarea în sus dobânzii de politică monetară, decisă ieri în Consiliul BNR, fusese anticipată în dezbaterea publică. Era clar că va urma saltul cu 0,50 puncte procentuale, de la 2 la 2,50 la sută. Așa că, mai cu seamă, așteptată a fost analiza cauzelor care au determinat această decizie. De ce a crescut atât de mult inflația, de la 7,8 la sută în noiembrie anul trecut la 8,19 la sută în decembrie, și încotro tind să meargă prețurile de consum în lunile următoare? Ce efecte va produce această dinamică? Sunt întrebări de importanță cardinală în aceste momente.
Vineri, 11 martie, Banca Națională va publica Raportul trimestrial asupra inflației. Documentul, cu numeroase analize, grafice, comparații internaționale, cuprinde răspunsuri detaliate, pertinente și bine argumentate la aceste întrebări. Dar și în comunicatul de miercuri, de după ședința CA al BNR, contextul determinant pentru deciziile adoptate este analizat în toate detaliile și semnificațiile ce-l caracterizează. Creșterea dobânzii-cheie, ce continuă să fie pronunțat real-negativă, cu mult deci, sub rata inflației, nu poate să fie și nu a rămas o măsură singulară. BNR va acționa în continuare cu tot arsenalul pentru a calma inflația, inclusiv păstrând „controlul ferm al lichidității pe piața monetară“. Iar „control ferm“, în limbajul instituției, înseamnă mult mai mult decât „control adecvat“; înseamnă maximă prudență pentru ca fluxurile de lichiditate din sistemul bancar să nu alimenteze inflația în creștere.
Inflație care, așa cum se arată negru pe alb în documentul BNR, reflectă efecte potențate ale liberalizării pieței gazelor naturale și electricității în România. Dar cauza-cauzelor, de această dată, nu este internă. Pentru că acest al șaselea ciclu inflaționist cu care de confruntăm în România, din 1989 încoace, este determinat aproape integral de șocurile globale. Concret: de criza energetică al cărui desfășurător acoperă planeta.
Citește și
1 min
Liviu Popescu
2 min
Oniciuc Ilinca
5 min
Cristian Hostiuc