Adrian Vasilescu, BNR: Este Banca Națională „stat în stat“?

Dacă statul, până în prezent, nu a venit cu niciuna dintre legile cerute de Directiva Europeană 17/2014 pentru protecția debitorilor ipotecari loviți de criză și, deci, în pericol să-și piardă casele cumpărate cu credite bancare, în schimb se înmulțesc inițiativele menite să provoace riscuri majore în sistemul bancar și, mai departe, în economie. Cea mai recentă: propunerea parlamentară a doamnei senator Cristina Anghel, care a depus un proiect de lege privind modificarea Statutului BNR. 

Proiectul doamnei senator, în cea mai mare parte, cuprinde doar unele nuanțări ale prevederilor din legea actuală. Noutățile, ce-i pun în evidență tenta populistă, sunt două: 1) propunerea ca membrii CA al BNR să fie numiți fără posibilitatea reînnoirii mandatului; 2) o bună ocazie pentru doamna Anghel să-și verse focul pe Banca Națională afirmând, potrivit Mediafax, că în spatele independenței acestei instituții fundamentale a statului s-ar ascunde „o puternică dependență ocultă“.

Ce o înfurie pe doamna senator Anghel – și îi înfurie pe mulți dintre criticii BNR – este o prevedere din legea actuală potrivit căreia, în îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, banca centrală nu solicită și nu primește indicații de la nicio altă autoritate a statului. Și e firesc să fie așa. Politica monetară bunăoară – de care depinde în bună măsură întreaga viață economică a țării – nu poate fi decisă decât de specialiști în politică monetară.