Adrian Vasilescu, BNR: Este România campioana inflației în UE?

În urmă  cu doar câteva luni, Banca Centrală Europeană  anunța pe canalele oficiale  că va pune la punct un program de inteligență artificială ca să înțeleagă mai bine „fenomenul inflaționist“. Deși – în opinia mea – mai pe înțelesul celor care-i suportă efectele… preferabilă ar fi o altă sintagmă. Bunăoară, dezordinea prețurilor. 

Și poate că – din perspectiva raporturilor dintre întreg și părțile care îl compun – ar fi nu doar preferabil, ci și corect! Pentru că, la urma urmei, chiar și  din punct de vedere teoretic inflația nu-i decât o fază a întregului ce exprimă un proces de dezordine în sistemul prețurilor. Lângă alte patru faze: stagflație, dezinflație, deflație și… o fază ce domină în acest sfârșit de an tabloul mișcării  prețurilor în Uniunea Europeană,  „anticamera deflației“.                   

Dezordinea prețurilor a lovit și continuă să lovească global,  dar simptomele  au culori locale. În Uniunea Europeană gama nu doar că s-a lărgit continuu, dar s-a și diversificat. Viteza de propagare a acestui fenomen a crescut de la vest la est. Cel mai recent comunicat al Eurostat, cu date din noiembrie anul curent, publicat ieri 18 decembrie,  desenează un top sugestiv sub multe aspecte. Banca Centrală Europeană, de mai multă vreme, și-a schimbat optica pentru că s-a văzut nevoită să fie cu  ochii pe mai multe „trenuri“ rapide și  nu doar pe acela al creșterii prețurilor,  care i-a dat destule dureri de cap din primăvara anului 2021 și  până spre sfârșitul anului 2022. Mai ales că după ce, în  2023, a reușit „să stingă semafoarele“  și să-i asigure cale deschisă trenului dezinflației, în 2024 s-a lovit de inerție. Și se lovește încă… în sensul că aproape jumătate dintre țările UE, cele mai multe din zona euro, au depășit faza dezinflației și au continuat cursa în anticamera deflației.