Adrian Vasilescu, BNR: Guvernatorul BNR nu e împotriva Codului Fiscal

De unde și ideea asta, că Guvernatorul BNR s-ar fi răzgândit?! Cu privire la Codul Fiscal, firește. Pentru că în nicio împrejurare, înainte ca dezbaterea să fi ieșit din cadrul instituțiilor statului, ajungând în spațiul public, în a doua parte a lunii iulie, nu i-a făcut vreun elogiu. Dimpotrivă, când a văzut că în Parlament prinde contur tentația unui pachet de șase reduceri de taxe, cu un impact negativ de 17 miliarde de lei în veniturile bugetare, și-a exprimat îngrijorarea. La Banca Națională, în sala de conferințe, la o întâlnire cu presa. A subliniat atunci, fără echivoc, că la banca centrală deciziile de politică monetară au fost mereu, sunt și acum rodul unor analize dintre cele mai complexe și al unor judecăți de valoare ce iau în calcul întregul ansamblu al vieții economice. Și, mai cu seamă, mixul de politici – monetară, fiscală, salarială și de restructurare – care se interferează și se potențează reciproc. Iar cum politica fiscală dă semne de relaxare excesivă, Banca Națională e nevoită să pună frână ciclului de relaxare monetară început în toamna lui 2011. Această conduită în politica monetară – a subliniat Guvernatorul BNR – a fost respectată cu strictețe în toți anii de criză. Și e respectată în continuare.

Abia când dezbaterea s-a aprins, după ce Codul Fiscal a fost retrimis în Parlament de către Președintele României, cu recomandarea de a fi reexaminat, Guvernatorul BNR s-a pronunțat în legătură cu acest document. Notând – atenție! – că e o lege bună. Cu un amendament însă: „Măsurile cuprinse în Codul Fiscal – de fapt, cele șase măsuri de reduceri de taxe, înscrise în mai puțin de 100 de rânduri dintr-un document de 1360 de pagini – trebuie aplicate gradual“. Iar această cerință nu reprezintă nicidecum o noutate. De ani și ani, Guvernatorul BNR pledează pentru reduceri de taxe și impozite… cu o condiție: să nu fie ignorată măsura. Amintind chiar parabola croitorului: să măsori de zece ori și să tai o singură data. Pentru că niciun motiv – nici politic, nici social – nu justifică sfidarea măsurii. „Da, sunt pentru dezvoltare – a subliniat Guvernatorul, vineri, la Banca Națională – însă nu cu sacrificarea macrostabilității“. Având desigur în minte faptul că ani la rând clasa politică din România nu a reușit să articuleze un set puternic de programe macroeconomice și structurale, care să asigure o creștere economică sustenabilă, aducătoare de bunăstare.

Dar ce a fost, vineri, la BNR? O dezbatere despre Codul Fiscal? Nu! De 13 ani, în iulie, în a doua lui jumătate, are loc un eveniment ce a căpătat deja notorietate: „Mugur Isărescu și invitații săi“. În acest an i-a avut alături pe Florin Georgescu, Daniel Dăianu, Eugen Dijmărescu și Vasile Secăreș. Tema fiind „Provocările Economiei românești“. Guvernatorul BNR chiar a ținut să sublinieze că această dezbatere nu poate să fie mai mult decât o sursă de inspirație pusă pe rol de un grup de veterani ai tranziției. Numitorul comun al tuturor ideilor avansate fiind un concept care, timp de 25 de ani, a produs angoase, a dus la disperare politicienii și a enervat opinia publică: Macrostabilitatea. Iar critica adusă a fost de fapt… autocritică. Pentru că economiștii tac prea mult în timp ce societatea noastră, în mare parte, a fost și a rămas ostilă macrostabilității. Cine, dacă nu economiștii, sunt datori să pună în valoare acest proces, ce implică șiruri de reforme structurale îndeobște greu de făcut, consumând timp, eforturi și de bani… resurse ce nu sunt însă furate din fondul pentru bunăstare, ci apropie societatea de bunăstare pentru o mai mare parte a populației?! Iată concluzia dezbaterii.