Adrian Vasilescu, BNR: Înainte de prognoze bune avem nevoie de ținte bine alese

Numeroase  prognoze, făcute în vară ori în această primă parte a toamnei, converg către certitudinea că PIB-ul nostru își va relua creșterea plus către sfârșitul anului viitor. Avem însă parte și de câteva scenarii cu o încărcătură de optimism ceva mai mare, care văd mult mai aproape oprirea căderii economice. În trimestrul ce tocmai a început sau cel târziu în primul trimestru al anului 2021. E firesc să inventariem aceste scenarii, să le luăm în calcul atât pe unele cât și pe celelalte, dar mai cu seamă e firesc să avem în vedere că în împrejurările actuale marjele de eroare ale prognozelor ar putea fi mai mari, chiar mult mai mari decât în vremuri obișnuite.

Domeniul acesta, al scrutării zilei de mâine, al cercetării deci cu de-amănuntul a mișcării producției și consumului în viitorul apropiat, este tarat în general de incertitudini. Cu atât mai mult însă, în vremuri de criză, incertitudinile sunt mai frecvente și mai mari. În criza noastră dublă,  criza sănătății publice care tocmai își returează motoarele și criza economică într-un strâns raport de cauzalitate cu această pandemie, ce se distinge nu doar prin creșterea numărului de infectări, ci și prin scoaterea din minți a unei părți a populației, nu mai putem miza în prea mare măsură pe prognoze. Accentul, acum, trebuie pus pe ținte! Ca în război: cu planuri „de bătaie“ detaliate, cu cote ce trebuie să fie atacate și cucerite, cu arsenalul (în sensul de totalitate a mijloacelor de luptă) ce urmează să fie mobilizat. Și, totodată, cu o muncă stăruitoare, tenace și inteligentă pentru ridicarea moralului tuturor celor din linia întâi, de pe cele două fronturi: cel al confruntării cu molima și cel al bătăliei cu recesiunea.  

Desigur, există pericolul ca nu doar prognozelor, ci și țintelor să le fie inoculate nu doar substanțe care să ridice imunitatea, ci și câteva doze de iluzii. De exemplu, că am mai putea să mergem înainte cu sute de mii de companii care să-și încheie bilanțurile anuale cu datorii mai mari decât întreaga lor avere ori cu pierderi. Fără îndoială, economia românească nu se confruntă doar de azi, de ieri cu pierderi sau cu capital negativ. Astfel de deficiențe au fost însă resimțite mai pregnant atât în timpul recesiunii din anii 2009 – 2010, cât și în vremea boomului din 2015 – 2019. Criza actuală însă le-a amplificat.