Adrian Vasilescu, BNR: Inflația globală e istorie. Au rămas incertitudinile și riscurile
Din ianuarie 2021, am plătit mai mult, de la o lună la alta, la piață, în magazine, în farmacii, pentru călătorii - cu tramvaiul, cu trenul, cu avionul. Și tot mai încărcate - un timp - au fost facturile la energie: electricitate, gaze, termoficare, combustibili.
Foto: Ziarul Financiar
Din ianuarie 2021, am plătit mai mult, de la o lună la alta, la piață, în magazine, în farmacii, pentru călătorii – cu tramvaiul, cu trenul, cu avionul. Și tot mai încărcate – un timp – au fost facturile la energie: electricitate, gaze, termoficare, combustibili.
Ce observăm în această înșiruire de scumpiri? Întâi și întâi, că 80 la sută din totalul lor au fost importate. Ca rezultat al „dictatului” inflației globale! Dintre celelalte 20 de procente, reprezentând inflația cu accente locale, reținem nu doar că plățile supuse deciziilor pieței libere au crescut; pentru că salturi semnificative au fost înregistrate și pe „piața de comandă”, la prețurile și tarifele ce sunt încă stabilite de stat: la termoficare, medicamente, trenuri, apă, canal și salubritate.
Semnificativ, cu privire la debutul inflației, este faptul că la cumpăna anilor 2020 – 2021 nu se vedea nici un nor. Niciun pericol! Doar un semn firav: după o scădere a prețului electricității, din ianuarie până în noiembrie 2020, procesul de ieftinire s-a oprit brusc în decembrie. Rata lunară: 0,00. Iar prețul gazelor, deși a fost liberalizat încă din vara lui 2020, a suferit prima scumpire în august 2021. Era liniștea ce avea să preceadă furtuna din ianuarie 2021. Fără vreo justificare obiectivă. Acesta a fost și motivul pentru care, în ianuarie 2021, BNR a coborât rata dobânzii de politică monetară la cel mai de jos nivel din întreaga sa istorie. Avea, de altfel, un „interes”: să recupereze creșterea economică după recesiunea din 2020. Și a reușit!
Citește și
3 min
Rareș Udrescu
3 min
Rareș Udrescu
5 min
Cristian Hostiuc