zf.ro Abonează-te ZF
EUR/RON5,3498+0,07% USD/RON4,8428+0,57% GBP/RON6,4023+0,14% CHF/RON5,7814−0,21% Curs BNR · 13.11.2026
Analiza ZF · Banci-Asigurari

Adrian Vasilescu, BNR: Inflația, la răscruce de șocuri

Ca să avem o reprezentare semnificativă a inflației, așa cum s-a manifestat și se manifestă în viața societății noastre, voi porni de la o cifră șocantă: din octombrie ’90 și până în prezent, prețurile în România au crescut de 4.300 de ori.

de Corina Matei , Editor Web 29.05.2018 · 21:20 3 min de citit și în ziarul tipărit
Adrian Vasilescu, BNR: Inflația, la răscruce de șocuri

Foto: Ziarul Financiar

Ca să avem o reprezentare semnificativă a inflației, așa cum s-a manifestat și se manifestă în viața societății noastre, voi porni de la o cifră șocantă: din octombrie ’90 și până în prezent, prețurile în România au crescut de 4.300 de ori. Cum s-a pornit vârtejul? La 1 noiembrie 1990 a bătut gongul liberalizării prețurilor. Apăruse, în acest sens, o hotărâre de guvern. De fapt, guvernul n-a spus: de azi începe inflația. Dar a gândit atunci, în fața dezechilibrului grav între bani și marfă, de la finele primului an de tranziție, că poate folosi inflația pentru a normaliza piața.

De atunci, sondajele situează inflația pe primul loc, înainte de șomaj și de recesiuni economice, între motivele de frică ale populației.  Produsele a căror scumpire provoacă nevroze generalizate fiind cu deosebire pâinea, legumele, fructele, uleiul, laptele, dar și benzina, motorina, energia termică, energia electrică, gazele naturale. Tocmai prețurile acestor produse au sărit iar din matcă, începând din octombrie 2017, punând la încercare bugetele de familie. Și determinând, pe scara economiei, nevoia ridicării de diguri care să stăvilească inflația.

La ce fel de prețuri fac trimitere? La cele de consum, firește. Pentru că aceste prețuri (ceea ce plătim când ne facem cumpărăturile zilnice, în magazine) reprezintă o noțiune mai cuprinzătoare: aici se reflectă și costurile producției, și prețurile de producție, și puterea de cumpărare. Chiar și rata de schimb între moneda națională și valute. Așa se explică de ce, de la 1 noiembrie 1990, când am început să măsurăm inflația, ne uităm doar la mișcările produse în rândul prețurilor de consum. În arena lor s-a produs și cel dintâi șoc inflaționist. Cum anume? Mai întâi a plouat cu bani: în 1990 au fost mărite salariile, pensiile, s-au dat prime și sporuri, au fost returnate părțile sociale. Toate s-au adăugat surplusului monetar moștenit de populație de la vechiul regim – bani agonisiți nu pentru că lipsea dorința de consum, ci pentru că oamenii nu aveau ce să cumpere. Situația devenise gravă: la 1 leu existent pe piață se găseau mărfuri de numai… 9 bani!

Citește și