Adrian Vasilescu, BNR: Inflația și necunoscutele ei continuă să agite întreaga planetă

Șefii băncilor centrale din toată lumea s-au reunit în weekend la Jackson Hole, obișnuitul loc al marilor dezbateri de politică monetară organizate de Fed. S-au reunit după numai o lună de la dezbaterea de la Sintra, din Portugalia, unde gazda a fost BCE. Iar dacă ne oprim la reluarea din „Financial Times“ a punctului de vedere  exprimat de Isabel Schnabel – profesoara de economie din Germania care în 2020 a fost cooptată în consiliul executiv al BCE, fiind astăzi una dintre vocile cele mai influente – este important să fie memorate trei cuvinte: strict, sacrificiu, presiune. Sunt trei cuvinte esențiale, dintr-o declarație esențială ce sintetizează dezbaterile de la Sintra și de la Jackson Hole, exprimând cele mai actuale preocupări ale băncilor centrale de pretutindeni.

Să reținem așadar: 1) politica monetară a băncilor centrale va trebui să fie, un timp, mai puternic legată de cuvântul strict; 2) cum, în prezent, prețurile riscă încă să scape de sub control, va fi necesar un sacrificiu mai mare în confruntarea cu inflația: 3) presiunile actuale alimentează un proces inflaționist tot mai greu de stăvilit! Pentru Europa, mai cu seamă, care suportă o criză energetică mult mai agresivă decât în America și care, totodată, vede un pericol acut în influența confuză pe care politica agresivă a Fed o are în evoluția cursei euro-dolar, inflația globală și necunoscutele ei reprezintă cel mai mare pericol. BCE, în acest context, se teme că o creștere agresivă a dobânzii-cheie ar putea fi ceva asemănător cu  pătrunderea unui elefant într-un magazin de porțelanuri.

E cert deja, BCE va face în septembrie cea de-a doua mutare pe tabla de șah a politicii monetare. După ce în iulie a deschis cu o mutare de 0,50 la sută. Modestă dacă luăm în calcul că e prima creștere de dobândă din ultimii zece ani. Și prima într-un an și jumătate, din ianuarie 2021 până în iulie 2022, timp în care inflația a rupt zdravăn din puterea de cumpărare a gospodăriilor populației și a firmelor din cele 19 țări ce compun zona euro. Numeroși analiști opinează că o creștere a dobânzii cu 0,75 la sută, în septembrie, ar fi începutul unui proces dureros, de care însă BCE n-ar trebui să se teamă, pentru că mai mare va fi durerea dacă inflația nu va fi calmată.