Adrian Vasilescu, BNR: Întâi a fost adoptat leul; banca centrală i-a urmat
A fost în firea lucrurilor, acum 140 de ani, când România și-a întemeiat banca centrală, să-și ia ca model Banca Franței. Între motive fiind și acela că înainte cu 13 ani, în 1867, adoptarea primului sistem bănesc din istoria românilor, cel al leului, fusese făcut cu fața la francul francez.
Foto: Ziarul Financiar
A fost în firea lucrurilor, acum 140 de ani, când România și-a întemeiat banca centrală, să-și ia ca model Banca Franței. Între motive fiind și acela că înainte cu 13 ani, în 1867, adoptarea primului sistem bănesc din istoria românilor, cel al leului, fusese făcut cu fața la francul francez.
Alegerea modelului francez nu a fost deloc întâmplătoare. Din 1803 încă, după numai trei ani de la întemeierea Băncii Franței, francul francez a început să-și consolideze prestigiul internațional. Mai mult chiar, treptat, a devenit model pentru nenumărate țări europene. Belgia, bunăoară, a introdus francul ca unitate monetară și a adoptat bimetalismul. Însăși Elveția, unde circulau nenumărate monede, cu diverse caracteristici, fiindcă erau bătute în cantoane, în cele din urmă a acceptat sistemul monetar zecimal și a adoptat bimetalismul de tip francez. La fel Italia, după unificare. Cele trei state se alătură Franței și formează Uniunea Monetară Latină în 1867. După un an va fi primită și Grecia. De reținut este faptul că multe alte state adoptă, prin proprie voință, sistemul monetar al Uniunii Latine.
Istoria a vrut ca în 1867, anul constituirii Uniunii Monetare Latine, să dea rod în România ideea elitelor afirmate în focul evenimentelor din 1848 și din 1859, care visau să pună capăt haosului financiar prin adoptarea unui sistem monetar unitar și a unei monede naționale. Modelul francez, unul dintre cele mai avansate în epocă, era important pentru ca țara unită să dobândească și o monedă unică modernă. Dar suflul nou, ce a grăbit și a influențat determinant cursul evenimentelor, a fost de sorginte românească. Un curs favorizat de reformele lui Cuza, de la 1864, care au adus în prim-plan întărirea pieței interne, dezvoltarea forței de muncă salariate în agricultură și lărgirea sferei economiei bănești. Accelerarea proceselor de valorificare a forței de muncă, de creștere economică a condus inevitabil la întărirea rolului banilor în economie.
Citește și
1 min
Vali Pencu
1 min
Vali Pencu
7 min
Cristian Hostiuc