Adrian Vasilescu, BNR: Lungul drum al divorțului dintre ROBOR și creditare (1)
Desfacerea legăturilor dintre ROBOR și creditare, după o alianță care a durat nouă ani, seamănă cu o căsnicie încheiată cu un divorț zgomotos.
Foto: Ziarul Financiar
Desfacerea legăturilor dintre ROBOR și creditare, după o alianță care a durat nouă ani, seamănă cu o căsnicie încheiată cu un divorț zgomotos. Cum, de altfel, zgomotoasă a fost și alianța în ultimii doi ani, de când și-a băgat coada inflația. Iar acum, după ce despărțirea s-a pronunțat iar împăcarea părților este imposibilă, au rămas în continuare legate de ROBOR, prin efectul legii, creditele din stoc, cele datate înainte de 2 mai 2019; și, totodată, sunt necesare clarificări, sub aspectul legăturii cu ROBOR-ul, în statutul creditelor din proiectul Prima casă.
Dar nu la aceste probleme, de natură juridică, mă voi referi în comentariul de față. Ci la zarva din jurul acestui divorț, după o căsnicie… pe care și-a dorit-o doar ANPC. Și care a convins guvernul, în plină criză, când creștea vertiginos numărul familiilor ce nu-și mai puteau plăti ratele, că legarea creditelor de ROBOR ar fi soluția salvatoare. OUG 50/2010 a fost adoptată, deși atât BNR, cât și băncile au susținut că bunele speranțe sunt iluzorii.
Tot printr-un act normativ al guvernului – OUG 19/2019 – a fost pronunțat și divorțul. Și iată că tocmai politicienii care și-au dorit acest divorț, și au făcut tot ce au putut ca el să se întâmple, văd acum că au pierdut cutia de rezonanță pe care o foloseau ca să amplifice criticile publice aduse Băncii Naționale. Adunând resturile de la o masă cu scenarii aiuristice, intens circulate începând din octombrie 2017, ei continuă acuzațiile împotriva Băncii Naționale, pentru că s-ar fi implicat în manipularea de către bănci a pieței monetare. Cea mai aberantă fiind insinuarea că „anumite personaje din supravegherea BNR intervin în direct, cu telefoane date băncilor, cărora le pretind să schimbe cotațiile pe care le afișează zilnic“. Cel mai des invocat fiind Nicolae Cinteză. Deși e normal ca șeful supravegherii din BNR să facă tocmai ceea ce LEGEA îl obligă să facă: să se interfereze în aplicarea mecanismului ratei ROBOR ori de câte ori constată vicii. S-a ajuns să tot fie amintit un telefon dat de Nicolae Cinteză, directorul Supravegherii din BNR, acum 11 ani, în 2008, interpretat ca instrument de manipulare a ROBOR-ului. Or, asta e treaba directorului Supravegherii, să se asigure că, în activitatea lor, băncile respectă regulile unei practici bancare prudente și sănătoase. Dar cei care insistă cu acest exemplu, plimbându-l dintr-un raport în altul, uită să precizeze un fapt esențial. Și anume că în toate cazurile, fără nicio excepție, intervențiile supravegherii BNR au fost într-un singur sens: să scadă rata ROBOR-ului și nu să urce.
Citește și
1 min
Vali Pencu
1 min
Vali Pencu
7 min
Cristian Hostiuc