Adrian Vasilescu, BNR: Miza politicii monetare: calmarea inflației și evitarea recesiunii (I)

„The Economist“, în ediția de duminică, își atenționa cititorii  că „norii se adună deasupra economiilor aproape peste tot“. Comentând că  este greu de descifrat ce îngrijorează mai mult – prețurile care nu se mai opresc din creștere sau perspectiva recesiunii…

Aceasta este starea lumii, în raport cu dezordinea prețurilor de consum, în vara lui 2022. După ce atât  Rezervele Federale cât și Banca Centrală Europeană mizaseră cu aplomb, de-a lungul întregului an 2021 și în primele două luni din anul curent, că inflația este tranzitorie și că va reveni în matca de 2 la sută în 2023. Ambele bănci centrale și-au recunoscut eroarea. Și, începând din martie, au luat în brațe un obiectiv de maxim interes pentru întreaga lume: să reducă inflația și, în același timp, să evite recesiunea.

Este normal, în atare împrejurări, ca Banca Națională a României să-și definească  strategiile și să ia decizii, analizând ce fac și celelalte bănci centrale din lume. Și cu deosebire Fed și BCE. Pentru a judeca, în oglindă, mișcările lor și pe ale noastre. Când BNR, în dezbateri publice interne, era acuzată de conservatorism pentru decalajul semnificativ între dobânda noastră directoare, menținută după 2015 între 2,50 și 1,25 la sută, și dobânzile marilor bănci, care coborâseră până la zero, răspunsul nu a fost de circumstanță. Dimpotrivă, a fost unul profund și explicit, ce a rezultat din organizarea mai multor dezbateri în care s-au pronunțat voci dintre cele mai prestigioase din mediul bancar și din cel academic. Publicul a înțeles că dobânda directoare a BNR, fie că urcă, fie că scade, este rezultatul unei decizii ce are la bază mai mulți factori. Dar că, în toate împrejurările, cele dintâi luate în seamă sunt semnalele date de inflație. Pentru că noi, în România, am tot avut inflație după inflație.