Adrian Vasilescu, BNR: Ne vom obișnui și cu scumpirea alimentelor...

Produsele și serviciile energetice – după ce au inflamat continuu  inflația până vara trecută – par să fi rămas fără… combustibil. Fapt ce provoacă derută în dezbaterile publice.

Mulți dintre participanții la aceste dezbateri citesc comunicatele Statisticii sau doar preiau opinii susținute de  către cei care le-au citit fără să le fi interpretat corect, văd cifrele astronomice din dreptul ratelor anuale la combustibili, electricitate, gaze naturale ori la căldură și  continuă povestea determinării inflației de către criza energetică. Dacă ar cerceta cu atenție și o rubrică alăturată, cu cifre ce exprimă ratele lunare, ar vedea că în februarie 2023 – ultima lună pentru care avem date statistice – tabloul este șocant… în sensul bun al cuvântului. Pentru că în februarie – la fel ca în octombrie, noiembrie și decembrie 2022 sau în ianuarie 2023 – prețurile fie că au scăzut și sunt înregistrate cu semnul minus, fie că nu s-au mișcat din loc și sunt înregistrate cu zero… creștere.

De unde atunci cifrele mari ale ratelor anuale? Din trecut! Pentru că acest indicator, care adună rezultatele din 12 luni… trecute, include și cifrele ce exprimă șocurile negative din martie, aprilie și mai 2022, când au explodat  riscurile geopolitice și energetice. Din iunie însă – iunie 2023! –  când aceste trei luni de foc nu vor mai intra în această bază de calcul, vom vedea că inflația (rata anuală a inflației!) va avea o singură cifră. Probabil în jur de 9 la sută. Iar în decembrie ‘23, inflația anuală va coborî la 7 la sută, cum a prognozat BNR. Și așa va fi dacă nu vor interveni alte riscuri. Marile bănci centrale din lume susțin sus și tare că nu se angajează să oprească creșterile dobânzilor de politică monetară…pentru că dinamica inflației continuă să fie înceată pe drumul de întoarcere.

Și cu asta…lista riscurilor și incertitudinilor nu s-a epuizat. Cine și-ar fi putut  imagina în primăvara lui 2020 – și dacă și-ar fi imaginat ce argumente ar fi avut în  sprijin – că, în cazul în care criza se va prelungi, va fi dublată de cea mai puternică inflație globală din ultimele patru decenii?! În 2020, în martie, prețul barilului de petrol coborâse în Europa sub 30 de dolari, cel mai jos nivel din 1999; iar în Statele Unite, pe fondul unei crize a capacităților de depozitare, prețurile au căzut dramatic, nivelurile fiind negative (sub zero) timp de câteva zile. În plus, a intervenit și deflația din SUA și, mai cu seamă, din Zona Euro. În 2020, în aprilie, 13 țări din Zona Euro au intrat dintr-o dată în deflație. Abia după un an – în aprilie 2021 UE 27 și în mai zona euro –  au ajuns la inflația optimă de 2,00 la sută. Din ce să se fi născut, în numai câteva luni, o inflație ce a fost caracterizată în presa lumii întâi ca temporară, apoi rampantă, iar în final înrădăcinată?! La această întrebare au fost date, din ianuarie 2021 și până azi, multe răspunsuri. Dar alte răspunsuri sunt încă așteptate.