Adrian Vasilescu, BNR: Piața valutară: unde sunt cauzele și unde apar efectele

Miercuri, 23 ianuarie 2018, pe piața noastră valutară, moneda națională a suferit o depreciere ceva mai accentuată, cu mult peste nivelurile înregistrate în celelalte zile din acest an. De la deprecieri de 0,08 bani sau chiar de 0,61 bani, cu o zi în urmă, am văzut o pierdere bruscă de altitudine cu 4,27 de bani. Aproape 1 la sută într-o singură zi. Judecând rațional, o cădere de 1 la sută nu e nicidecum un motiv de panică. Dar nu la noi.

Pe marile piețe valutare ale lumii, astfel de deprecieri sunt frecvente, mai cu seamă la început de an, când investitorii caută să prindă „un loc în față”; de fapt, să-și asigure un demaraj bun. La noi însă, în împrejurarea în care piața dezbaterilor publice arde, în plus fiind dominată și de prea mult zgomot, căderea de 4,27 de bani a leului, față de euro, a avut un efect identic cu a turna gaz peste foc. Criticii de serviciu ai băncii centrale s-au grăbit să susțină că guvernatorul BNR, „în loc să fie preocupat de o intervenție în sprijinul leului, îi dă un brânci ca să ajungă mai repede la vale”.

Am fost întrebat dacă această critică, adresată guvernatorului BNR, e adevărată sau falsă. Bineînțeles că nu este adevărată. A spune însă că e falsă e prea puțin. E ridicolă. Cum îmi probez afirmația? Analizând ce s-a întâmplat pe piața noastră valutară, pe piețele valutare internaționale și de ce miercuri, 23 ianuarie, deprecierea leului, cu 4,27 de bani, a fost mai mare decât toată deprecierea adunată din prima zi bancară din acest an și până marți, 22 ianuarie.