Adrian Vasilescu, BNR: PIB-ul, consumul și mult-râvnita bunăstare

Acum, în 2015, este certă contribuția consumului la creșterea economică. Iar când spunem consum avem în vedere toate gurile care înghit bunuri fizice și servicii: ale populației, ale unităților bugetare și ale bugetului în totalitate, ale companiilor lucrative. De aici, din zona consumului, se pun în mișcare motoarele economiei.

Dacă însă populația, cu deosebire, nu va avea mai mulți bani pentru a-și plăti sporuri de consum, dacă magazinele, turismul, transporturile, alte servicii nu vor avea creșteri de clientelă, primul care va pierde este bugetul. Fiindcă încasările din impozite nu vor fi după nevoi, ci după posibilitățile actuale. Va pierde însă întâi și întâi PIB-ul, care își dobândește încă greu sensul real, acela de furnizor de bunuri și servicii care să îmbogățească oferta internă.

Problema este că țara are nevoie de un PIB sustenabil. Iar, potrivit multor opinii, un PIB bazat pe consum nu poate fi sustenabil. Și nici nu aduce bunăstare. Iar ca dovadă sunt invocați cu precădere anii de boom 2004-2008, când România a înregistrat exces de consum. În Uniunea Europeană, în topul bunăstării, România a rămas pe locul 27 din 28.