Adrian Vasilescu, BNR: PIB-ul nostru, al șaselea ca ritm de creștere în UE, îl datorăm inflației galopante?
Am citit această poveste „pe rețele“: că BNR n-ar avea motiv să adune, în propria traistă cu merite, partea sa de aport la PIB-ul real din trimestrul II, cu un ritm de creștere mai bun decât al Germaniei, Finlandei, Suediei, Danemarcei, Belgiei și al altor țări mai bine cotate în topurile economice, pentru că situarea pe locul șase din UE o datorăm… inflației.
Foto: Ziarul Financiar
Am citit această poveste „pe rețele“: că BNR n-ar avea motiv să adune, în propria traistă cu merite, partea sa de aport la PIB-ul real din trimestrul II, cu un ritm de creștere mai bun decât al Germaniei, Finlandei, Suediei, Danemarcei, Belgiei și al altor țări mai bine cotate în topurile economice, pentru că situarea pe locul șase din UE o datorăm… inflației. Pentru că prețurile noastre, care galopează cu mai multă vigoare decât ale lor, înmulțite cu bunurile și serviciile produse în țară, ar face ca PIB-ul nostru doar să pară „vitezoman“. Fără să fie și în realitate.
Ca glumă… n-are nici sare, nici piper. Ca judecată însă, făcută cu bună credință, dar bazată pe o impresie sărită din realitate, aceea că PIB-ul țării chiar așa s-ar calcula, „întărind“ creșterea economică cu inflația, merită o discuție serioasă. De-o fi una, de-o fi alta, o asfel de afirmație – care împrăștiată prin redistribuire ajunge la multă lume – ar putea să provoace confuzii grave.
Ce să înțelegem? Că în jur de anul 2000, când unele țări s-au confruntat cu rate ale inflației de 1.000 sau de 1.500 la sută, PIB-urile lor făceau explozie și băteau record după record? Sau că, în contrapartidă, când S.U.A. și numeroase țări din zona euro se luptau cu deflații dramatice, statisticile vremii marcau în dreptul lor prăbușiri șocante ale ritmurilor creșterii economice? N-a fost așa și nu putea să fie așa!
Citește și
4 min
Ștefan Stan
2 min
Ștefan Stan
2 min
Ștefan Stan