Adrian Vasilescu, BNR: Prețurile cresc într-adevăr… dar cresc tot mai încet de la lună la lună

Lunga și persistenta dezordine a prețurilor, ce a ocolit prea puține țări ale planetei, a devenit teren de încercare pentru strategiile băncilor centrale. Și, mai cu seamă, pentru eficiența armei lor principale – dobânda de politică monetară – de care depind într-o tot mai mare măsură nu doar stabilitatea prețurilor, ci și salariile, de fapt toate veniturile, economisirile, costul creditului, puterea de cumpărare și creșterea economică. Într-un cuvânt – bunăstarea economică si socială! Și cum viața oamenilor, munca și câștigurile lor sunt influențate nu  doar de deciziile autorităților din fiecare țară, de realitățile economice si sociale în general, ci și de politica monetară a băncilor centrale la nivel local și  global, ochii întregii lumi sunt ațintiți către aceste instituții. Iar reproșurile, învinuirile curg pretutindeni: că dobânzile mari scumpesc creditele, banii în general și costul vieții sau că prețurile în creștere, care  mușcă din toate categoriile de venituri, provoacă scăderi consistente  ale nivelul de trai.

Au pierdut băncile centrale bătălia cu actuala dezordine a prețurilor? Un răspuns cu DA sau NU – care să ia în calcul o perioadă trecută de patru ani  încheiați, plus una viitoare de încă doi ani, până în 2025 inclusiv – ar însemna o deviere din contextul istoric. Pentru că mă refer la un fenomen,  dezordinea  prețurilor, care se întinde pe trei etape distincte. Deși cu aceeași  bază: mișcarea prețurilor de consum între aprilie 2020 și a doua parte a anului 2025. Și cu aceleași cauze: crizele multiple provocate de pandemie, riscurile energetice și geopolitice, șocurile din planul ofertei. Dar cu efecte diferite, specifice fiecărei etape, ca rezultat al acțiunilor băncilor centrale.

Va fi 2025 anul stabilizării prețurilor de consum în toată lumea? E posibil. Cel puțin așa sună comunicatele de la Fed, de la BCE și de la celelalte bănci centrale. Inclusiv prognozele BNR. Am toate motivele să cred în aceste prognoze, avansate de instituții care  operează zilnic cu cifre grele, cu modele macro, cu indicatori de precizie. Și care au probat, din 2020 si până în prezent, în confruntarea cu criza prețurilor, că operațiunile lor,  strategiile lor conduc la performanță. Și mai mult:  au făcut din politica monetară – pe care  au perfecționat-o fără încetare – cea mai puternică armă folosită  în bătăliile pentru  apărarea sănătății banilor.