Adrian Vasilescu, BNR: Principalele mize ale politicii monetare

Cei care și-au imaginat că decizia BNR – de a menține pentru a doua ședință consecutiv rata de 7 la sută a dobânzii de politică monetară – ar fi fost  o formalitate… s-au încurcat în argumente. Ei au sugerat că banca centrală nu ar  fi avut alternativă la creșterea explozivă a ROBOR-ului și a IRCC-ului.

O greșeală profundă! Mai întâi, pentru că ROBOR-ul, după vârful din  noiembrie 2022,  de 8,28 la sută, a scăzut continuu. Ieri a coborât la 6,88 la sută! Apoi, pentru că IRCC-ul, căruia din mai 2019 legea i-a impus o modalitate ciudată de calcul, nu are nicio legătură cu realitatea din acest moment. Acest indicator intră în formula de calcul al dobânzii la credite –  când în contract nu a fost stipulată o rată fixă,  ROBOR sau IRCC plus marja băncii – cu valoarea stabilită cu două trimestre în urmă.

Mai mult, BNR nu stabilește nici cotația ROBOR-ului și nici a IRCC-ului, cum se comentează prin media.  Doar comunică cotele ROBOR-lui, în pachetul propriu de informații financiare, după ce aceste cote au fost stabilite de băncile comerciale în condiții de piață. Iar cotația IRCC-ului, pe care BNR doar o calculează, în baza tranzacțiilor efective, este inclusă de asemenea în pachetul de informații zilnice ale BNR. De la sfârșitul lui martie, zilnic, BNR publică – și va publica de-a lungul acestui trimestru, al doilea din 2023 – cotele IRCC din…trimestrul IV al anului trecut. Aplicabile în al doilea trimestru din acest an.