Adrian Vasilescu, BNR: Scumpirea serviciilor lungește cursa dezinflației
Dezinflația, proces în desfășurare, a împins în jos rata anuală a dezordinii prețurilor până la 6,61 la sută. Ceea ce a produs o răsturnare de situații. Dobânda de politică monetară a devenit real pozitivă, prin plasarea deasupra ratei anuale a…
Foto: Ziarul Financiar
Dezinflația, proces în desfășurare, a împins în jos rata anuală a dezordinii prețurilor până la 6,61 la sută. Ceea ce a produs o răsturnare de situații. Dobânda de politică monetară a devenit real pozitivă, prin plasarea deasupra ratei anuale a creșterii prețurilor, poziție ce mai fusese câștigată în iulie 2011 și pierdută în septembrie 2017.
În față cu trei obiective de primă urgență – 1) calmarea prețurilor; 2) stimularea economisirii în gospodăriile populației; 3) susținerea creșterii economice – BNR și-a activat întregul arsenal de care dispune, provocarea cea mai grea fiind calibrarea dobânzii de politică monetară. Decizia de a nu mai mișca acest indicator după ianuarie 2023 s-a înscris pe o linie de echilibru, care a încurajat grăbirea dezinflației, fără să încurajeze recesiunea. Anul trecut, în primăvară, într-o conferință de presă, guvernatorul Isărescu avea să sublinieze că rata de 7 la sută, stabilită în ianuarie, „trece deja proba timpului”, întărind încrederea „că s-a atins limita de sus!”… Mai mult, vedem acum echilibrându-se, în jurul aceleiași valori de 7 la sută, și dobânda, si mișcarea prețurilor.
Într-un alt plan – cel referitor la „păstrarea controlului ferm al lichidității în sistemul bancar” – este semnificativ că acest obiectiv, pe care BNR mizase vreme îndelungată, nu mai apare între deciziile de politică monetară ale CA al BNR. Motivul este strâns legat de flexibilitatea băncii noastre centrale în alegerea strategiilor. Pentru că „mercurul termometrelor”, care măsoară nivelul lichidității în băncile comerciale, urcă… ar fi o eroare ca politica monetară să activeze frâna. În schimb, „menținerea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii ale pasivelor în lei și valută din instituțiile de credit”, pe care o regăsim în toate seturile de decizii adoptate în ședințele de politică monetară, este pe deplin justificată. Deși BNR nu a renunțat la cerința obiectivă ca nivelul rezervelor minime obligatorii să scadă. Până unde ar urma să scadă? Până la limita acceptată de BCE! Să scadă… dar nu în vremuri grele cum sunt cele prin care trecem acum!
Citește și
2 min
Ștefan Stan
1 min
Cristina Roșca