Adrian Vasilescu, BNR: Șocul banilor reci

Consumul populației crește în salturi. În semestrul întâi, față de același semestru din 2015, cheltuielile gospodăriilor au fost mai mari cu 10,4%. Cifre mai mari de afaceri s-au înregistrat în comerțul cu alimente și îmbrăcăminte, dar și în sectoarele ce au suferit scăderi în anii crizei: automobile, hoteluri și restaurante, saloane de înfrumusețare. 

De unde vin banii? Salarii, venituri din afaceri, pensii. Sursele cele mai sănătoase. Numai că veniturile sunt mai mici decât cheltuielile. Mai scotocim. Ajungem la banii trimiși în țară de românii care lucrează în străinătate. Încă o sursă sănătoasă. Dar tot nu sunt acoperite cheltuielile. Așa că mai adăugăm ce „ciupesc“ vreo câteva milioane de oameni din activități economice neînregistrate. Îndeosebi din servicii necontabilizate. Sau din marile ori micile „tunuri“: trafic clandestin, contrabandă, evaziuni, crimă organizată, corupție. Dar tot rămâne o diferență între venituri și cheltuieli. Diferență  acoperită de creditele de consum, de asemenea în creștere. Împrumuturile populației în lei au urcat cu 30%.

De reținut: 1) creșteri atât de mari ale consumului nu puteau fi acoperite numai de populația înstărită; 2) ritmurile înalte ale creșterii economice (PIB cu plus 4,2 în primul trimestru și cu plus 5,9 în al doilea) au făcut să participe la sporul semnificativ de consum o masă critică a gospodăriilor populației. Majoritatea populației, deci. 

Și încă mai e ceva de adăugat. Zece milioane de cetățeni români au bani economisiți în depozite bancare. Iar suma depozitelor (în lei) e mai mare cu 36,1 miliarde decât suma creditelor. Prima economisire considerabilă de după 1989.