Adrian Vasilescu, BNR: Va depăși cursul de schimb „pragul psihologic“ de 5 lei/1 euro până în martie 2022? (1)

N-a fost panică, așa cum s-a întâmplat în alți ani când în spațiul public au ajuns vești-șoc despre o posibilă depreciere a leului în arena valutelor, dar ceva zarvă tot a fost și acum. Pentru că după ce, în prima zi a săptămânii în curs, câțiva analiști financiari bine cotați și-au lansat concomitent prognozele ce dau ca sigură depășirea de către cursul de schimb a „pragului psihologic“ de 5 lei/1 euro, unii dintre formatorii de opinie cunoscuți  au apăsat cât au putut de tare pe toate clapele comunicării. Emoționale! Demers cu atât mai nociv cu cât, în aceste zile oricum agitate, știrile despre deprecierea monedei naționale îngrijorează și piețele, și publicul. Dar, mai cu seamă, îi îngrijorează  pe cei cu credite la bănci.

Prognoze privind viitoarele mișcări ale cursului de schimb pe piața valutară face și Banca Națională. Dar nu le publică. De altfel, băncile centrale din toată lumea nu fac anticipații legate de piețele valutare, ca să nu le influențeze. Este cert că și analiștii independenți, mai cu seamă în cazurile în care au cote bune, pot să influențeze piețele. Dar asta nu înseamnă că ar putea fi opriți să-și publice prognozele. Ei fac periodic prognoze de curs, le publică, mass-media le difuzează, sunt organizate dezbateri urmărite cu interes. Dar atât analiștii, cât și mass-media,  deși știu că inevitabil va urma scadența, momentul „decontării“ deci, când prognozele lor vor putea să fie comparate cu rezultatele din piața valutară, riscul pe care și-l asumă nu este prea mare.

Dacă  piețele uită rar să facă recurs la istorie,  în ceea ce privește însă spațiul public, de cele mai multe ori, uitarea… e omenească. Asa se și explică de ce, de mai bine de un deceniu încoace, de când se tot prezice saltul cursului peste „pragul psihologic“ de 5 lei/1 euro fără ca prezicerea să se fi adeverit vreodată, ori de câte ori a fost repetată această avertizare  publicul a crezut-o și  s-a gândit imediat la prețuri din piața de consum. Cum s-a întâmplat și zilele trecute, chiar dacă de această dată prognozele nu s-au mai referit la săptămâna viitoare sau la luna viitoare, ci  anul viitor. Acei formatori de opinie care de obicei ignoră faptul că paritatea leu – euro o fi  o realitate cifrică, dar că cifrele nu au nicio relevanță dacă nu ne aduc în față comparații care să redea cu exactitate de până la 1 ban creșterea ori descreșterea acestui indicator, au avut în continuare audiență. Și astfel formulările lor generalizatoare, de genul „se scumpește euro și, mai departe, se scumpesc alimentele, energia și multe altele, se scumpește viața“, au alertat populația. Deși, în realitate, cursul de schimb leu-euro, departe de a stimula inflația,  o frânează!