Cum a ajuns România o piață de traderi de energie? „Singurul lucru cert este cât se produce și cât se consumă, în rest avem declarații politice care mimează îngrijorarea“. În România sunt activi 40 de traderi pursânge, din care numai 12 au sediul aici

♦ Tradingul de energie, adică mutarea unor volume mari fără ca acestea să ajungă direct la un consumator final, a fost indicată, de la cel mai înalt nivel, ca unul dintre factorii care contribuie la creșterea facturilor. Datele arată însă o realitate diferită de cea a declarațiilor ♦ Mai departe, sunt 700 de jucători în piața energiei, producători, furnizori (care au un client final) și traderi, atât producătorii, cât și furnizorii având dreptul legal de a face trading ♦ În 2021, România a produs 57 TWh de energie și numai pe piețele Bursei de energie s-au plimbat 87 TWh, cu peste 50% mai mult ♦ Practic, toți jucătorii pot fi traderi, pot muta sau bloca speculativ volume  ♦ Urmele se pierd, dar consumatorii sunt curentați sigur prin facturi.

„Singurul lucru cert din piața noastră a energiei este cât producem și cât consumăm“, spune un specialist din domeniu. „În rest, definițiile sunt foarte vagi, nu se poate face o diferență între furnizor și trader, nu poți să faci o separare a pieței și să știi sigur care a fost cantitatea comercializată numai pe trading.“

Dar de la nivel politic, declarațiile au sunat diferit. La începutul anului, Virgil Popescu, ministrul energiei vorbea despre o necesitate ca energia să nu mai treacă prin traderi, ci să plece de la producător, spre furnizor și apoi la clientul final. La rândul său, premierul Nicolae Ciucă spunea că traderii vor fi impozitați.