Cum a ajuns schema de 40 mld. lei din energie un dezastru economic: „Statul compensează dezmățul furnizorilor. Sunt companii care nu cumpără nimic transparent pe bursă, dar vin cu oferte de vânzare. Contractele directe se văd“

♦ România riscă să aibă una dintre cele mai păguboase scheme de sprijin pentru facturile la energie la nivel european, însăși structura ei ducând prețurile în sus ♦ Din 2021 au început să se încheie din nou contracte directe de achiziție de energie în afara bursei ♦ Aproape toți consumatorii din România intră în schema din sprijin, inclusiv cei noncasnici, cu excepția a 34 de mari companii ♦ În România sunt însă 800.000 de companii care au acum un preț al energiei plafonat la 1.000 de lei pe MWh, cu TVA inclusă ♦ Vineri, energia pură, fără nicio taxă, se vindea la 2.500 de lei/MWh.

„Prețurile sunt cele care sunt acum pentru că statul recunoaște costul de achiziție al furnizorului. Practic, pe bani publici, statul român compensează dezmățul furnizorilor“, spune un specialist din piața energiei.

România are în aplicare o schemă de sprijin pentru facturile la energie în perioada aprilie 2022-martie 2023, bazată pe un sistem de plafonare a prețului. Astfel, potrivit OUG 27/2022, consumatorii casnici nu pot plăti mai mult de 800 de lei/MWh, cu TVA inclusă, iar cei noncasnici au setat ca prag 1.000 lei/MWh, cu TVA inclusă. Cu excepția a 34 de mari consumatori de energie, printre care se numără Alro, Azomureș și Liberty Galați, toate companiile din România, circa 800.000, primesc energia la acel preț de 1.000 de lei/MWh. Problema este că pe bursă prețul spot pur era la finalul săptămânii trecute de 2.500 de lei/MWh, fără alte taxe. Diferența dintre costul de achiziție al furnizorului și plafonul recunoscut de statul român este plătită de stat, din bani publici.