Alegeri locale: Cum au evoluat regiunile de dezvoltare în ultimul deceniu. Aderarea la UE nu a micșorat decalajul între regiuni, ci l-a majorat. Alocarea pe criterii discutabile a banilor publici a menținut unele regiuni ale României în poziția economică

Un studiu de săptămâna tre­cută arăta că, la 30 de ani de la reunificare, Germania de Est încă mai are de recuperat pentru a ajunge la nivelul Germaniei de Vest și asta în ciuda celor 1.500 de miliarde de euro, bani investiți doar pentru sprijinirea noilor landuri. Pentru România, lipsită de resursele Germaniei, aderarea la UE ar fi trebuit să însemne chiar acea «taxă specială» pe care germanii o plătesc pentru reconstrucția estului. Însă, deși în România au intrat, de la aderare până astăzi, 60 mld. euro, cu balanța netă pozitivă de 40 mld. euro (20 mld. euro a în­semnat contribuția României la UE), aștep­tata convergență nu se produce. Regiu­nile sărace au rămas sărace și, mai degrabă, cele care au avansat sunt regiunile bogate – desigur, cu ce înseamnă bogăția pentru România.

În anul aderării României la UE, fostul comisar european pentru dezvoltare, Danuta Hubner, aflată în România, și-a făcut curaj să meargă cu mașina, de la București la Sibiu, pe traseul Văii Oltului: șase ore în cap. Primar al Sibiului era actualul președinte Klaus Iohannis. Într-o conferință de presă comună, cei doi demnitari au vorbit despre importanța fondurilor europene, despre sprijinul esențial al acestora pentru eliminarea decalajelor dintre regiunile României.

Danuta Hubner a fost întrebată de reporterul ZF dacă nu cumva – fără a se pune în discuție importanța fondurilor Uniunii – nu există și temerea ca banii UE să adâncească decalajul dintre regiuni, în loc să-l reducă, având în vedere că unii vor putea să se miște mai repede, iar alții vor sta pe loc. Comisarul a răspuns că, nici vorbă: Comisia va veghea ca acest lucru să nu se întâmple, pentru că de aceea este comisie și de aceea a angajat atâția experți.