ALEPH STORY: De ce rămân businessurile mici fără angajați. O discuție cu Dana Ciriperu, Ziarul Financiar și Ioana Răduca, Aleph News
O discuție cu Dana Ciriperu, Ziarul Financiar și Ioana Răduca, Aleph News. Dana Ciriperu: Mă gândeam la un titlu pentru subiectul propus astăzi: business mic, rămân fără angajați și pun lacătul. Au început să apară anunțuri mai de grabă pe…
O discuție cu Dana Ciriperu, Ziarul Financiar și Ioana Răduca, Aleph News.
Dana Ciriperu: Mă gândeam la un titlu pentru subiectul propus astăzi: business mic, rămân fără angajați și pun lacătul. Au început să apară anunțuri mai de grabă pe Facebook, despre afacei mici din zona de producție, în special, care sunt nevoite să închidă pentru că nu mai găsesc forță de muncă. În cazul lor, nu e vorba de sute de angajați, sunt de cele mai multe ori până în 10 – 20 de salariați. A început totul cu o știre din urmă cu câteva zile, legată de o fermă din Iași – Caprele Irinucăi – care, la fel, și-a anunțat clienții, consumatorii, că e nevoie să închidă pentru că nu mai găsește forță de muncă. Au început acum să apară și anunțuri legate de zona asta a industriei textile, a producției de pantofi, sunt din ce în ce mai multe astfel de semnale venite dinspre mediul antreprenorial mic. Semnale care ce ne arată?
Ioana Răduca: Cred că una dintre explicații apropo de disperarea mai mare în rândul businessurilor mai mici comparativ cu ceea ce se întâmplă în corpotații e legată de faptul că în momentul în care ai un număr de angajați mai mare, cumva incompetența unora este mai ușor de ascuns. Întotdeauna, dacă ai 100 de oameni e ok dacă ai un nucleu bun. Ori, când vorbim de businessurile foarte mici, atunci devine extrem de important cât de capabil este cel pe care l-ai angajat să își facă treaba de la A la Z așa cum trebuie, pentru că se vede și businessul tău este direct afectat de acei unu, doi, trei oameni pe care i-ai angajat. E și mai complex de atât. Discutam acum câteva luni despre diferențele astea între generații și cum văd ele viața diferit. Atunci e normal ca generațiile care intră acum în câmpul muncii să își dorească altceva față de ce ne doream noi, au alte așteptări legate de programul de muncă ce trebuie să fie respectat cu sfințenie de către angajator pentru că pentru generația mai tânără este mult mai important timpul liber decât salariul pe care îl primește la sfârșit de lună. Pot câștiga mai puțin dar au nevoie de timp pentru ei și pentru pasiunile lor. Mai mult decât atât privesc jobul ca pe un job în sine și doar atât, nu e o pasiune transformată în muncă sau o muncă transformată în pasiune. Sunt multe diferențe pe care le-au remarcat oameni care doar cu asta se ocupă și care au făcut,e foarte adevărat, studii nu pe subiecți din România, ci din SUA sau Vestul Europei, dar cred că până la urmă diferențele nu sunt majore din ceea ce vedem la aceste tinere generații care intră în piața muncii la noi, versus ceea ce se întâmplă la ei. Mai mult decât atât, cred că e până la urmă o urmare fireacă, o consecință firească a plecărilor masive din ultimii ani. Atâta vreme cât ai avut conducători de țară care nu au văzut absolut nicio problemă, fie că erau la Cotroceni sau la Palatul Victoria, când efectiv sunte de mii de oameni bine pregătiți, dornici să muncească, se duceau să aducă plus valoare în alte economii, nu înțeleg de ce ne mirăm acum că găsești în ziua de astăzi foarte, foarte greu, un om care să facă o pâine cum trebuie, să zidească, să facă și contabilitate la un nivel la care tu te aștepți, să performeze în comunicare, să fie ce ai tu nevoie să fie.
Citește și
1 min
Vali Pencu
1 min
Vali Pencu
7 min
Cristian Hostiuc