Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova: Despre borne pe lungul drum al încrederii

Cred că este prima dată de când derulăm acest proiect editorial cu ZF când nici măcar nu a fost necesară o discuție de brainstorming legată de tema-umbrelă. După un 2025 în care investițiile străine și-au revenit (depășind 8,1 miliarde de euro), în care investițiile statului au fost de 7,2% din PIB (cea mai mare pondere din UE, conform MIPE) și în care am aderat pe deplin la spațiul Schengen și în contextul în care în 2026 așteptăm aderarea la OCDE și 10,7 miliarde de euro suplimentari din PNRR, pare că noi și ZF am gândit la unison că ediția din acest an nu se poate concentra pe altceva decât pe investiții ca motor al dezvoltării.

Economia ține în foarte mare măsură de cifre, iar menirea unui furnizor de infrastructură intangibilă pentru buna funcționare a afacerilor precum Deloitte este să le înțeleagă, modeleze, certifice. Însă, așa cum noi, reflectând în 2022 la cei 30 de ani de prezență Deloitte în România, i-am rezumat în sloganul aniversar „About people, beyond numbers”, economia și mai ales investițiile care o cresc și o transformă depind în mod critic de ceva ce este dincolo de cifre, aproape inefabil, fragil, esențialmente uman și inevitabil subiectiv: încrederea, pactul fondator al oricărui comerț interuman, în același timp o cerere și o ofertă.

Încrederea este cerere legitimă și nenegociabilă când se alocă finanțare sau capital unei afaceri. Cei care au resurse de oferit cer transparență, integritate, consecvență, predictibilitate, viziune stabilă și execuție disciplinată pe termen lung de la cei care vor să pună la lucru resursele respective. Acesta este un truism pentru business, însă nu întotdeauna și pentru decidenții publici, de care depinde încrederea nu într-o afacere sau alta, ci în „Romania Inc.”. Ultimele luni au marcat reorientarea modelului de creștere de la consum spre investiții, cu o redresare a volumului investițiilor străine directe și o creștere remarcabilă a investițiilor publice, din fonduri europene și resurse bugetare. S-a recâștigat o parte din credibilitatea internațională pierdută din cauza gravelor derapaje bugetare, cu reducerea aferentă a costului finanțării publice, și s-a început o reducere a cheltuielilor statului, în paralel cu promisiunea de a nu crește povara fiscală pe mediul privat. Aceste măsuri sunt de natură să întărească încrederea investitorilor, autohtoni și străini, cu condiția esențială ca politicile să se mențină cel puțin pe termen mediu într-o paradigmă tradițional afectată de blestemul termenului scurt, de mandatele insuficient de lungi pentru o abordare investițională, și nu miop-populistă. Nu are nimeni soluții pentru asigurarea stabilității politice, dar nu ar trebui să fie imposibilă obținerea unei susțineri multipartinice și multianuale pentru un model de dezvoltare modern și sustenabil. Ar fi un câștig inestimabil pentru România în competiția globală tot mai intensă pentru atragerea capitalurilor.