Am vrut infrastructură, avem infrastructură. Șoselele au ajuns structura de rezistență a economiei

♦ După o creștere de 13% în primele trei trimestre din an, guvernul mizează pe un aport al construcțiilor de 0,5 puncte procentuale la avansul PIB, adică nu mai puțin de un sfert din toată creșterea economică ♦ Astfel au ajuns construcțiile, un sector care face 7% din PIB, să ducă în spate căderea din industrie, sector care face aproape un sfert din PIB.

Este vorba, în primul rând, de avansul investițiilor, mai ales al celor din fonduri europene, care s-au tradus prin creșterea volumului de construcții de infrastructură. Cu toate acestea, banii europeni vin cu o cofinanțare din partea statului, așa că guvernul a fost nevoit să pună bani de la buget pe masă pentru a susține investițiile din fonduri UE. Guvernul Ciolacu și administrațiile locale au apăsat pedala investițiilor din fonduri europene în 2023, pentru că acesta este ultimul an în care mai pot lua banii din cadrul financiar multi-anual 2014-2021.

În tot acest context, investițiile s-au văzut, în primul rând, în creșterea volumului de „construcții inginerești”, cum îi spune Institutul Național de Statistică (INS), adică a infrastructurii de toate felurile: drumuri, poduri, șine de tren, rețea electrică etc. În aceeași vreme, consumul intern, adică apetitul pentru cumpărături al populației, a scăzut în 2023, din cauza creșterii prețurilor. Industria este în scădere de cinci ani, iar motoarele economiei au rămas construcțiile, dar și serviciile IT, care continuă să crească.