Amintiri din CFR-ie

Probabil nu voi uita niciodată cum, în anii ‘90, după ce românii scăpaseră de cozile de la alimentară sau de la butelii, pentru biletele de tren pe ruta Petroșani – Eforie trebuia să stai o noapte la rând. Pentru un copil crescut la munte, cele zece zile de vacanță petrecute pe litoral erau evenimentul așteptat un an întreg.

Motiv pentru care, imediat după ce era rezolvată problema cazării, cam cu două luni înainte de sejur, începea un „A.M.R.“ interminabil, de amploarea cozii de la agenția de voiaj.

Oamenii începeau să se strângă de cu seara, se făcea o listă cu ordinea venirii și se striga prezența din oră în oră, iar cine nu răspundea la apel era șters de pe listă și își pierdea locul. Biletele de tren ajungeau doar dimineața, odată cu deschiderea agenției, când cu ochii umflați de nesomn, în ordinea de pe listă, fiecare își procura prețioasele tichete.