Versiunea completă
Banci-Asigurari

Adrian Vasilescu, BNR: De ce a majorat BNR dobânda de referință cu numai 0,25%

Decizia de marți 9 noiembrie a CA al BNR referitoare la creșterea dobânzii de politică monetară fusese anticipată de cei mai mulți dintre analiștii piețelor financiare.

Mirela Turlan · 9 noiembrie 2021 · 2 min de citit

Decizia de marți 9 noiembrie a CA al BNR referitoare la  creșterea dobânzii de politică monetară fusese anticipată de cei mai mulți dintre  analiștii piețelor  financiare. Doar că, influențați de maniera drastică în care băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria au sărit de la dobânzi aproape de zero la rate între 1,75 și  2,75 la sută, în analize se prefigura un salt impus prin decizia băncii noastre centrale  de cel puțin 0,50 la sută. Predicție greșită! În stilul propriu, BNR a optat pentru o mișcare prudentă, de numai 0,25 la sută, așa că dobânda a urcat de la 1,50 la sută – nivel stabilit la 5 octombrie a.c. – la 1,75 la sută în prezent!

Prudență firească. Pentru că dobânzii  de politică monetară a BNR – dincolo de rolul de baraj în calea inflației – îi revin și alte misiuni importante, motiv pentru care este supranumită și dobânda-cheie: 1) arată tendințele politicii monetare; 2) indică la ce costuri băncile obțin lichiditate de la banca centrală; 3) influențează dobânzile la care băncile se împrumută între ele pe piața interbancară; 4) trasează jaloane pentru diversitatea dobânzilor practicate de băncile comerciale în relațiile contractuale cu creditorii și cu debitorii lor. De aici și răspunderea  ce i-a revenit Consiliului  de Administrație al BNR în ședința de ieri, când a  stabilit  prin vot nivelul acestui indicator de referință, obligat fiind  să țină cont de  impactul multiplu pe care  mișcarea imprimată dobânzii-cheie îl va provoca inevitabil întregii economii în perioada imediat următoare.

Simptomele inflaționiste din octombrie anul curent, adăugate  galopului peste așteptări din septembrie, impuneau o mișcare în sus a dobânzii. Opțiunea făcută – creștere la 1,75 și nu la 2,00 la sută – a reieșit însă din  evaluări multidisciplinare: calcule ale probabilităților, modelări macroeconomice, analize statistice, sociologice, psihologice. În general, a fost  analizată realitatea din sistemul prețurilor de consum  în raport cu tabloul țării și al lumii.

Citește și