Adrian Vasilescu, BNR: Inflația, la răscruce de șocuri
Ca să avem o reprezentare semnificativă a inflației, așa cum s-a manifestat și se manifestă în viața societății noastre, voi porni de la o cifră șocantă: din octombrie ’90 și până în prezent, prețurile în România au crescut de 4.300 de ori.
Ca să avem o reprezentare semnificativă a inflației, așa cum s-a manifestat și se manifestă în viața societății noastre, voi porni de la o cifră șocantă: din octombrie ’90 și până în prezent, prețurile în România au crescut de 4.300 de ori. Cum s-a pornit vârtejul? La 1 noiembrie 1990 a bătut gongul liberalizării prețurilor. Apăruse, în acest sens, o hotărâre de guvern. De fapt, guvernul n-a spus: de azi începe inflația. Dar a gândit atunci, în fața dezechilibrului grav între bani și marfă, de la finele primului an de tranziție, că poate folosi inflația pentru a normaliza piața.
De atunci, sondajele situează inflația pe primul loc, înainte de șomaj și de recesiuni economice, între motivele de frică ale populației. Produsele a căror scumpire provoacă nevroze generalizate fiind cu deosebire pâinea, legumele, fructele, uleiul, laptele, dar și benzina, motorina, energia termică, energia electrică, gazele naturale. Tocmai prețurile acestor produse au sărit iar din matcă, începând din octombrie 2017, punând la încercare bugetele de familie. Și determinând, pe scara economiei, nevoia ridicării de diguri care să stăvilească inflația.
La ce fel de prețuri fac trimitere? La cele de consum, firește. Pentru că aceste prețuri (ceea ce plătim când ne facem cumpărăturile zilnice, în magazine) reprezintă o noțiune mai cuprinzătoare: aici se reflectă și costurile producției, și prețurile de producție, și puterea de cumpărare. Chiar și rata de schimb între moneda națională și valute. Așa se explică de ce, de la 1 noiembrie 1990, când am început să măsurăm inflația, ne uităm doar la mișcările produse în rândul prețurilor de consum. În arena lor s-a produs și cel dintâi șoc inflaționist. Cum anume? Mai întâi a plouat cu bani: în 1990 au fost mărite salariile, pensiile, s-au dat prime și sporuri, au fost returnate părțile sociale. Toate s-au adăugat surplusului monetar moștenit de populație de la vechiul regim – bani agonisiți nu pentru că lipsea dorința de consum, ci pentru că oamenii nu aveau ce să cumpere. Situația devenise gravă: la 1 leu existent pe piață se găseau mărfuri de numai… 9 bani!
-
Sfaturile unor minți luminate despre cum să-ți fie mai bine la locul de muncă. Cum să-ți convingi șeful să-ți acorde o mărire de salariu? Cum poți profita la maximum de cele 10 minute pe care le acordă un șef? Ce să faci dacă ești un lider interimar? Cum trebuie să fie ținuta ta de șef? Ești în lift și ucră CEO-ul. Ce îi spui?ZF 24 · 14 noiembrie 2026
-
Nici bine nu ne obișnuim cu inteligența artificială că deja se discută de superinteligența artificială - ASI, o formă ipotetică de AI, dotată cu funcții cognitive și capacități de gândire mult mai avansate decât cele ale oricărei ființe umane. Ce este și cât de departe suntem de ASI?ZF 24 · 14 noiembrie 2026
-
România importă sâmbătă după amiază peste 1.300 MW de energie, deși ambele reactoare de la Cernavodă au fost repornite. Producția internă acoperă doar 80% din consumEnergie · 14 noiembrie 2026