Versiunea completă
Banci-Asigurari

Cum se evaluează performanța unei bănci centrale? Moștenirea lăsată de Consiliul de Administrație al BNR, care a condus banca centrală în ultimii cinci ani, pentru noul board votat marți de Parlament

Consiliul de Administrație al BNR, al cărui mandat a început în octombrie 2019 și expiră săptămâna viitoare, lasă în urmă după cinci ani de activitate ca moștenire pentru noul board un sold mai mare al creditării, dar și dobânzi mai mari, la o inflație aflată puțin mai sus, un curs valutar relativ stabil, rezerve valutare duble, scădere a ratei creditelor neperformante, dar și un nivel modest al…

Mirela Turlan · 2 octombrie 2024 · 2 min de citit

♦ Managementul BNR, numit prin vot parlamentar, este alcătuit din 9 persoane, respectiv 5 membri neexecutivi, 2 viceguvernatori, un prim-viceguvernator și un guvernator ♦ Al șaptelea CA al BNR de după Revoluție, cu cinci oameni din vechiul board și patru oameni noi, a fost votat marți de Parlament și va începe activitatea după 11 octombrie ♦ BNR a obținut un profit de 2,4 mld. lei în 2023, dublu față de câștigul din 2022 ♦ Profitul la nivelul sistemului bancar a ajuns în 2023 la un record de aproape 14 mld. lei, peste câștigul din 2022, de circa 10 mld. lei.

Consiliul de Administrație al BNR, al cărui mandat a început în octombrie 2019 și expiră săptămâna viitoare, lasă în urmă după cinci ani de activitate ca moștenire pentru noul board un sold mai mare al creditării, dar și dobânzi mai mari, la o inflație aflată puțin mai sus, un curs valutar relativ stabil, rezerve valutare duble, scădere a ratei creditelor neperformante, dar și un nivel modest al intermedierii financiare, ponderea creditării și activelor bancare în PIB plasând România la coada clasamentului european.

Boardul actual al BNR, insti­tuție care reglementează și supra­veghează activitatea băncilor comer­ciale din România, și-a început activitatea în octombrie 2019, iar anii care au urmat, 2020, 2021, 2022, au fost ani dificili, marcați de pandemie, cu o serie de restricții, război la graniță, criză energetică, inflație mare, creștere a dobânzilor și a ra­telor bancare, încetinire a credi­tării și a economiei, creștere a defici­telor și a datoriei, evenimente care au apă­rut după o perioadă lungă de sta­bi­li­tate macroeconomică și do­bânzi mici. Acum vedem iar inflația și do­bân­zile pe o pantă de scădere, în timp ce creditarea dă semne de revi­go­rare, dar economia încă șchioa­pătă.

Citește și