Cum se evaluează performanța unei bănci centrale? Moștenirea lăsată de Consiliul de Administrație al BNR, care a condus banca centrală în ultimii cinci ani, pentru noul board votat marți de Parlament
Consiliul de Administrație al BNR, al cărui mandat a început în octombrie 2019 și expiră săptămâna viitoare, lasă în urmă după cinci ani de activitate ca moștenire pentru noul board un sold mai mare al creditării, dar și dobânzi mai mari, la o inflație aflată puțin mai sus, un curs valutar relativ stabil, rezerve valutare duble, scădere a ratei creditelor neperformante, dar și un nivel modest al…
Foto: Ziarul Financiar
♦ Managementul BNR, numit prin vot parlamentar, este alcătuit din 9 persoane, respectiv 5 membri neexecutivi, 2 viceguvernatori, un prim-viceguvernator și un guvernator ♦ Al șaptelea CA al BNR de după Revoluție, cu cinci oameni din vechiul board și patru oameni noi, a fost votat marți de Parlament și va începe activitatea după 11 octombrie ♦ BNR a obținut un profit de 2,4 mld. lei în 2023, dublu față de câștigul din 2022 ♦ Profitul la nivelul sistemului bancar a ajuns în 2023 la un record de aproape 14 mld. lei, peste câștigul din 2022, de circa 10 mld. lei.
Consiliul de Administrație al BNR, al cărui mandat a început în octombrie 2019 și expiră săptămâna viitoare, lasă în urmă după cinci ani de activitate ca moștenire pentru noul board un sold mai mare al creditării, dar și dobânzi mai mari, la o inflație aflată puțin mai sus, un curs valutar relativ stabil, rezerve valutare duble, scădere a ratei creditelor neperformante, dar și un nivel modest al intermedierii financiare, ponderea creditării și activelor bancare în PIB plasând România la coada clasamentului european.
Boardul actual al BNR, instituție care reglementează și supraveghează activitatea băncilor comerciale din România, și-a început activitatea în octombrie 2019, iar anii care au urmat, 2020, 2021, 2022, au fost ani dificili, marcați de pandemie, cu o serie de restricții, război la graniță, criză energetică, inflație mare, creștere a dobânzilor și a ratelor bancare, încetinire a creditării și a economiei, creștere a deficitelor și a datoriei, evenimente care au apărut după o perioadă lungă de stabilitate macroeconomică și dobânzi mici. Acum vedem iar inflația și dobânzile pe o pantă de scădere, în timp ce creditarea dă semne de revigorare, dar economia încă șchioapătă.
Citește și
2 min
Ioana Mihai-Andrei
3 min
Dragos Damian
2 min
Iulian Tenchiu