Dobânzile negative au ajuns la granițele României

În teorie, dobânzile negative fac finanțarea și creditarea mai ieftine, sti­mulând economia, dar îi penalizează pe deponenți. Prin introducerea do­bân­zilor negative pentru depozite, băncile centrale practic taxează băncile co­mer­ciale care-și păstrează rezervele la ele. Pentru a evita pierderi, băncile de retail ar fi obligate ori să taxeze de­pozitele clienților, ori să-și investească rezervele în credite, unele riscante. În țările care au deja dobânzi negative pu­ține bănci au ales să ceară bani depo­nenților.

Dobânzile negative sunt asociate cu un presupus război monetar inter­național deoarece reprezintă faza extremă a relaxării politicilor monetare prin care băncile centrale ar forța devalorizarea monedelor lor pentru protejarea exporturilor.

Printr-o decizie care a uimit piețele, banca centrală a Ungariei a redus rata de dobândă pentru depozite overnight (depozite constituite de băncile cen­trale la această instituție) de la 0,1% la -0,05% și pe cea pentru depozite de trei luni cu 15 puncte de bază, la 1,2%, cel mai redus nivel din istoria instituției. În august 2012, acest din urmă indicator se situa la 7%.