Dobânzile negative au ajuns la granițele României

Până acum doar băncile centrale ale unor economii mari, dar cu probleme, cum ar fi cele ale zonei euro, Japoniei, Suediei sau Elveției, au făcut acest pas, spre disperarea băncilor.

În teorie, dobânzile negative fac finanțarea și creditarea mai ieftine, sti­mulând economia, dar îi penalizează pe deponenți. Prin introducerea do­bân­zilor negative pentru depozite, băncile centrale practic taxează băncile co­mer­ciale care-și păstrează rezervele la ele. Pentru a evita pierderi, băncile de retail ar fi obligate ori să taxeze de­pozitele clienților, ori să-și investească rezervele în credite, unele riscante. În țările care au deja dobânzi negative pu­ține bănci au ales să ceară bani depo­nenților.

Dobânzile negative sunt asociate cu un presupus război monetar inter­național deoarece reprezintă faza extremă a relaxării politicilor monetare prin care băncile centrale ar forța devalorizarea monedelor lor pentru protejarea exporturilor.

Printr-o decizie care a uimit piețele, banca centrală a Ungariei a redus rata de dobândă pentru depozite overnight (depozite constituite de băncile cen­trale la această instituție) de la 0,1% la -0,05% și pe cea pentru depozite de trei luni cu 15 puncte de bază, la 1,2%, cel mai redus nivel din istoria instituției. În august 2012, acest din urmă indicator se situa la 7%.