Versiunea completă
Energie

Energie de la A la Z. Dilema eficienței energetice sau ce mai scoți din priză când ai oricum cel mai scăzut consum din Europa. Pontul 1: înlocuirea electrocasnicelor cu unele mai eficiente poate scădea consumul cu aproape 50%

Cu un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor la nivelul a­nului 2020, România este ul­ti­ma țară la nivel european în ceea ce privește consumul de e­nergie.

Mirela Turlan · 14 august 2023 · 3 min de citit

♦ Când vine vorba despre eficiența energetică, România este ca o ghicitoare, pentru că a vorbi despre reducerea consumului de energie într-o țară în care oricum consumul per capita este cel mai mic din Europa pare un paradox ♦ Dar dacă aceste date sunt cumulate cu faptul că și în aceste condiții achitarea facturii este o problemă pentru o tremie dintre români, atunci discuția despre eficiență energetică este relevantă ♦ Acesta este și subiectul unui nou material din seria Energie de la A la Z, campanie editorială ZF susținută de PPC (PUBLIC POWER CORPORATION).

Cu un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor la nivelul a­nului 2020, România este ul­ti­ma țară la nivel european în ceea ce privește consumul de e­nergie. Chiar și Ucraina avea la nivelul anu­lui 2020 un consum de energie mai mare, de circa 2,8 MWh per capita, după cum arată da­tele publicate de Agenția Internațională pen­tru Energie. Germanii consumau 6,4 MWh pe locuitor, Norvegia avea un consum de 23,3 MWh pe cap de locuitor în 2020, iar li­derul absolut al consumului de energie pe cap de locuitor este Islanda, cu un nivel im­po­sibil de egalat, de 51 MWh pe persoană. Mai departe, ceea ce este destul de intere­sant este că nici raportat la 1990 consumul de energie al România nu a suferit mari mo­dificări, în ciuda unor suișuri și coborâșuri, ultima fiind generată chiar de creșterea pre­țurilor la energie de anul trecut, lucru care a determinat o scădere a cererii pe segmentul casnic de circa 5%, arată datele anuale ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Paradoxul este că pentru mulți români, chiar și acest consum mic de energie este o povară financiară. Spre exemplu, trei din zece gospodării (33,3%) au ajuns în sărăcie energetică după ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru plata facturilor la energie, în 2020, conform celor mai recente date statistice oficiale disponibile, procent în creștere față de anul precedent (27,4%). Totodată, aproape două din zece gospo­dării (19%) suferă de ceea ce se numește „sărăcie energetică ascunsă“, reducându-și mult consumul din cauza veniturilor mici, față de 16% în anul anterior, conform unei analize a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Temperaturile extre­me de anul acesta au mai evidențiat un fenomen.

Citește și