Energie de la A la Z. Dilema eficienței energetice sau ce mai scoți din priză când ai oricum cel mai scăzut consum din Europa. Pontul 1: înlocuirea electrocasnicelor cu unele mai eficiente poate scădea consumul cu aproape 50%
Cu un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor la nivelul anului 2020, România este ultima țară la nivel european în ceea ce privește consumul de energie.
Foto: Ziarul Financiar
♦ Când vine vorba despre eficiența energetică, România este ca o ghicitoare, pentru că a vorbi despre reducerea consumului de energie într-o țară în care oricum consumul per capita este cel mai mic din Europa pare un paradox ♦ Dar dacă aceste date sunt cumulate cu faptul că și în aceste condiții achitarea facturii este o problemă pentru o tremie dintre români, atunci discuția despre eficiență energetică este relevantă ♦ Acesta este și subiectul unui nou material din seria Energie de la A la Z, campanie editorială ZF susținută de PPC (PUBLIC POWER CORPORATION).
Cu un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor la nivelul anului 2020, România este ultima țară la nivel european în ceea ce privește consumul de energie. Chiar și Ucraina avea la nivelul anului 2020 un consum de energie mai mare, de circa 2,8 MWh per capita, după cum arată datele publicate de Agenția Internațională pentru Energie. Germanii consumau 6,4 MWh pe locuitor, Norvegia avea un consum de 23,3 MWh pe cap de locuitor în 2020, iar liderul absolut al consumului de energie pe cap de locuitor este Islanda, cu un nivel imposibil de egalat, de 51 MWh pe persoană. Mai departe, ceea ce este destul de interesant este că nici raportat la 1990 consumul de energie al România nu a suferit mari modificări, în ciuda unor suișuri și coborâșuri, ultima fiind generată chiar de creșterea prețurilor la energie de anul trecut, lucru care a determinat o scădere a cererii pe segmentul casnic de circa 5%, arată datele anuale ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Paradoxul este că pentru mulți români, chiar și acest consum mic de energie este o povară financiară. Spre exemplu, trei din zece gospodării (33,3%) au ajuns în sărăcie energetică după ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru plata facturilor la energie, în 2020, conform celor mai recente date statistice oficiale disponibile, procent în creștere față de anul precedent (27,4%). Totodată, aproape două din zece gospodării (19%) suferă de ceea ce se numește „sărăcie energetică ascunsă“, reducându-și mult consumul din cauza veniturilor mici, față de 16% în anul anterior, conform unei analize a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Temperaturile extreme de anul acesta au mai evidențiat un fenomen.
Citește și
2 min
Ștefan Stan
3 min
Ștefan Stan
1 min
Ștefan Stan