Pericolul din cele trei litere ale ESG. Horváth: Companiile se expun unui risc de competitivitate dacă se concentrează doar pe o perspectivă de energie verde și mediu

♦ Cu ajutorul unei legislații clare și aplicabile, România ar putea să se alinieze tendințelor europene și să transforme circularitatea într-un motor de creștere economică, sunt de părere specialiștii din cadrul companiei de consultanță în management Horváth ♦ Realizarea acestui lucru este aproape obligatorie în contextul în care Horváth crede că piețele vor fi dominate de jucători care își optimizează fluxurile de producție pentru a obține neutralitatea resurselor.

România pare în acest moment defazată în ceea ce privește tranziția spre circularitatea economiei, un pi­lon major în acest sens fiind politicile de ESG (environmental, social, and governance).

Diferențele pot fi însă recuperate pentru că la nivel euro­pean există un cadru legal bine struc­turat, dar aplicarea lui pe plan local continuă să fie o provocare. „Legislația națională privind ges­tionarea deșeurilor și economia cir­cu­lară este fragmentată și lipsită de mecanisme eficiente de im­plementa­re. De exemplu, obiecti­ve­le de reciclare sunt greu de atins din cauza infrastructurii insuficiente și a sti­mu­lentelor economice neclare pen­tru companii. Pentru a trece la un mo­del industrial circular, România are ne­voie de reglementări mai stricte, dar și de un sistem de beneficii care să motiveze schimbarea. O soluție prac­tică ar fi introducerea de stimulente fiscale directe pentru firmele care inves­tesc în tehnologii circulare și impunerea unor ținte clare de re­du­cere a deșeurilor la nivel sectorial“, spun reprezentanții Horváth.