Analiză. Bucureștiul sufocant și asurzitor: Ce înseamnă calitatea vieții într-o capitală cu zgomot care încalcă normele și cu noxe peste limitele admise?

♦ Cel mai rău pentru calitatea aerului este toamna, iarna și primăvara, când oamenii circulă intens cu mașinile și când au loc arderile de gunoaie. Pe timpul iernii, poluarea crește și din cauza încălzirii centralelor de apartament ♦ În ceea ce privește poluarea fonică, datele arată că 50.800 de persoane sunt expuse la un nivel de zgomot peste limita de 70 dB(A) ziua și 25.900 de persoane sunt expuse la un nivel de peste 60 dB(A) noaptea, din cauza traficului rutier. Li se adaugă 16 școli și spitale afectate de zgomote pe timpul zilei.

În aerul din București, noxele nu doar se simt, ci se și văd. Măsurată cu senzorii special creați pentru a determina calitatea aerului, poluarea ajunge uneori la cote alarmante, cauzată de arderile de gunoaie, traficul intens, praful de pe șantiere și multe altele. Nici cu zgomotul Bucureștiul nu stă mai bine, datele arătând că există peste 200 de zone unde acest indicator depășește limita stabilită de legislație, de 70 de decibeli pe timpul zilei și 60 de decibeli pe timpul nopții, fiind afectate astfel peste 50.000 de persoane. În condiții ca acestea, ce mai înseamnă calitatea vieții în capitala României?

„Aerul sufocant, din cauza poluării, generează un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor și calitatea vieții. Traficul rutier, producerea de energie electrică și termică, activitățile industriale, activitățile ilegale, șantierele și salubrizarea deficitară a orașului sunt sursele cele mai importante de poluare generate de activitatea umană“, se arată în Raportul de cercetare privind starea mediului din București, primul document care identifică în mod clar, organizat, problemele de mediu ale capitalei României și soluțiile posibile.