Analiză. De ce pariază producătorii agricoli pe sistemul integrat de producție: „Dacă nu reușești să vinzi materia primă, te poți bloca“

♦ Conceptul de „farm to fork“ (de la fermă la furculiță) este promovat de Uniunea Europeană și se dorește, printre altele, asigurarea unei oferte de produse alimentare suficiente.

Sistemul integrat de producție devine din ce în ce mai apreciat de fermierii români în condițiile în care tot mai mulți aleg să treacă de la simpla producție de materie primă așa cum sunt carnea, laptele sau legume sau fructe mai departe către propria fabrică de procesare. Mulți aleg să-și deschidă chiar propriile magazine sau restaurante.

„Noi lucrăm integrat, avem producție vegetală, fermă de animale, abator, fabrică, carmangerie, am magazine, restaurant, dar e foarte greu pe segmentul ăsta, cel mai bine e să fim uniți mai mulți și să cumpărăm clădiri de la marile lanțuri de magazine și să punem noi marfă pe rafturi. Dacă ne-am asocia, am putea exporta și produse finite, nu grâu și animale vii”, a declarat Alexandru Baciu, proprietarul Fermei Baciu, un fermier din Călărași. Antreprenorul care deține compania Prest Serv Internațional, cu afaceri de 25 de milioane de lei în 2021, spune că fermierii trebuie să se unească pentru ca agrobusinessul local să se poată dezvolta. La rândul lui, Dacian Badea, președintele Cooperativei Fermele Ecologice Silvania, crede că avantajul sistemului integrat de producție este că poți controla calitatea materiei prime.